1. De ce proiectul noii legi a SIE prevede o serie de atribuţii ale Serviciului pe care legea în vigoare nu le cuprinde? De unde au apărut toate aceste competenţe?
Faţă de Legea 1/1998, propunerea de proiect a legii privind organizarea şi funcţionarea SIE cuprinde, ca element de noutate (din punct de vedere al formei), un capitol distinct de atribuţii.
În realitate, este vorba despre un demers de sistematizare, întrucât toate atribuţiile enumerate la articolul 4 al proiectului sunt competenţele actuale ale SIE, fiind prevăzute fie în Legea 1/1998 fie în alte acte normative.
De exemplu, atribuţii prevăzute în:
Legile 51/ 1991 şi 1/1998:
-
obţinerea, verificarea, evaluarea şi valorificarea informaţiilor necesare pentru identificarea, cunoaşterea, prevenirea şi contracararea factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;
Legea 182/2002 şi H.G. 585/2002:
-
verificarea în vederea avizării accesului la informaţii clasificate şi la cifrul de stat a categoriilor de persoane prevăzute de lege;
-
reglementarea, coordonarea şi controlul activităţilor de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul misiunilor şi reprezentanţelor diplomatice ale României în străinătate, asigurarea pazei şi apărării misiunilor diplomatice ale României;
H.G. 585/2002:
-
protecţia, în obiectivele aflate în responsabilitate, a sistemelor informatice şi de comunicaţii INFOSEC, inclusiv în domeniile TEMPEST şi al mijloacelor de protecţie criptografică;
-
organizarea şi realizarea transportului corespondenţei diplomatice.
2. Ce înseamnă că „informaţiile cu privire la identitatea şi calitatea ofiţerilor de informaţii sunt clasificate secret de stat”? Dacă aş fi ofiţer în SIE, în afară de colegi, cine ar mai putea cunoaşte în mod oficial calitatea mea reală?
Ofiţerii de informaţii îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit. Aşa cum se precizează şi în propunerea de proiect, cei care îşi desfăşoară activitatea deschis (de exemplu personalul din domeniile specialişti sau suport logistic) se legitimează cu legitimaţiile de serviciu, ca urmare calitatea acestora de ofiţeri ai SIE poate fi cunoscută.
Pentru cei care îşi desfăşoară activitatea acoperit (domeniul operativ) identitatea şi calitatea de ofiţeri ai SIE sunt clasificate secret de stat, acest fapt reprezentând o condiţie imperios necesară pentru desfăşurarea muncii. De aceea situaţiile în care identitatea unui ofiţer de informaţii externe (operativ) devine cunoscută/publică reprezintă deconspirări iar consecinţele unor astfel de cazuri sunt fie trecerea persoanei în zona neoperativă (dacă deconspirarea s-a produs în împrejurări ce exclud culpa acesteia) fie aplicarea sancţiunilor corespunzătoare încălcării normelor legale.
În privinţa celor care pot cunoaşte calitatea reală a unui ofiţer de informaţii care lucrează acoperit, singura persoană autorizată să afle acest aspect este partenerul de viaţă (soţ/soţie) al celui în cauză. Explicaţia rezidă în faptul că soţul/soţia prezintă acelaşi grad de încredere ca şi ofiţerul, întrucât este supus aceloraşi verificări de securitate.
3. Care este diferenţa dintre SIE şi SRI?
Conform Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, "Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în materia informaţiilor din interiorul ţării, iar Serviciul de Informaţii Externe este organul de stat specializat în obţinerea din străinătate a datelor referitoare la siguranţa naţională".
4. Ce instituţii din România au în responsabilitate protejarea informaţiilor clasificate?
Instituţiile cu atribuţii de coordonare a activităţii şi de control al măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative , Ministerul Justiţiei, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
5. SIE poate intercepta convorbirile telefonice?
Da, dar numai cu respectarea prevederilor legale.
6. Câţi angajaţi are SIE?
Din motive de securitate, SIE, ca şi celelalte servicii de informaţii, nu face referiri la numărul angajaţilor săi.
7. Ce înseamnă informaţii clasificate?
Informaţiile clasificate sunt acele informaţii, date, documente de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate.
8. Toţi cei care trimit cereri de angajare la SIE sunt contactaţi ulterior?
Nu. Sunt contactate doar persoanele a căror pregătire şi calificare corespund nevoilor Serviciului şi îi recomandă pentru a fi încadraţi în SIE.
9. În afară de pregătire şi calificare, ce alte criterii mai sunt avute în vedere în momentul în care se ia decizia ca o anumită persoană să fie încadrată în SIE?
Decizia privind încadrarea în SIE a unei anumite persoane mai are în vedere şi loialitatea indiscutabilă, caracterul, obiceiurile, relaţiile şi discreţia acesteia.
10. Dacă aş lucra în SIE, cât de mult aş putea spune despre munca mea?
Orice angajat al SIE are obligaţia să nu discute/comenteze despre activitatea, persoanele şi sediile acestui Serviciu. Toate datele şi informaţiile referitoare la activitatea şi personalul SIE trebuie să rămână în interiorul instituţiei.
11. De ce serviciile de informaţii folosesc sintagma „No Comment”?
Datorită faptului că, de cele mai multe ori, confirmarea sau infirmarea unor alegaţii poate duce la apariţia unor riscuri de protecţie a surselor de informare, a metodelor şi mijloacelor de muncă din activitatea specifică a serviciilor de informaţii şi securitate.
|
Întrebări frecvente