Legislaţie

Punem ţara înainte de orice, datoria înainte de propria persoană, suntem mândri ştiind că tot ceea ce facem este pentru România.

Lege nr. 80 din 11 iulie 1995
privind statutul cadrelor militare

Parlamentul României adopta prezenta lege

CAPITOLUL. 1
Dispoziţii generale


Art. 1
Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege.
Cadrele militare sunt în serviciul naţiunii.

Art. 2
Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari şi corpul ofiţerilor.
Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhica, sunt:
A. Subofiţeri:
a) sergent major;
b) plutonier;
c) plutonier major;
d) plutonier adjutant;
e) plutonier adjutant şef.
B. Maiştri militari:
a) maistru militar clasa a IV-a;
b) maistru militar clasa a III-a;
c) maistru militar clasa a II-a;
d) maistru militar clasa a I;
e) maistru militar principal.
C. Ofiţeri:
a) ofiţeri cu grade inferioare:
- sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară;
- locotenent;
- căpitan;
b) ofiţeri cu grade superioare:
- maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;
- locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;
- colonel, respectiv comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară;
c) generali şi amirali, prevăzuţi la alin. 21 paragraful B lit. c);
Gradele cadrelor militare în ordinea lor ierarhica în Ministerul Apărării Naţionale sunt:
A. Maiştri militari şi subofiţeri:
a) maistru militar clasa a V-a, respectiv sergent*);
b) maistru militar clasa a IV-a, respectiv sergent-major;
c) maistru militar clasa a III-a, respectiv plutonier;
d) maistru militar clasa a II-a, respectiv plutonier-major;
e) maistru militar clasa I, respectiv plutonier adjutant;
f) maistru militar principal, respectiv plutonier adjutant principal;

B. Ofiţeri:
a) ofiţeri cu grade inferioare:
- sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marina;
- locotenent;
- căpitan;
b) ofiţeri cu grade superioare:
- maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marina;
- locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marina;
- colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marina;
c) generali şi amirali:
- general de brigada - cu o stea, respectiv general de flotila aeriană - cu o stea, pentru cei din arma aviaţie şi contraamiral de flotila - cu o stea, pentru cei din arma marina;
- general-maior - cu doua stele, respectiv contra-amiral - cu doua stele, pentru cei din arma marina;
- general-locotenent - cu trei stele, respectiv vice-amiral - cu trei stele, pentru cei din arma marina;
- general - cu patru stele, respectiv amiral - cu patru stele, pentru cei din arma marina. (Alin. 21)

În afară acestor grade, pentru merite militare excepţionale, în timp de război, Preşedintele României poate acorda generalilor de armata gradul de mareşal, care este cel mai înalt grad militar.

Art. 3
Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 4
Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situaţii:
a) în activitate, când ocupa o funcţie militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menţine şi pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcţii pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum şi atunci când sunt puse la dispoziţie: în vederea încadrării sau trecerii în rezerva ori în retragere; pentru cazurile de boala stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate.
Pot fi ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri în activitate persoanele care au cetăţenie română şi domiciliul în ţară;
b) în rezerva, când nu ocupa o funcţie militară, dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate sa îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;
c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.

Art. 5
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate sunt militari profesionişti. Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer este o activitate menita să asigure funcţionarea, perfecţionarea şi conducerea organismului militar în timp de pace şi de război.
Accesul în profesie, precum şi evoluţia ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la baza principiile şi normele cuprinse în prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apărării Naţionale se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Art. 6
În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt investiţi cu exerciţiul autorităţii publice, bucurându-se de protecţie potrivit legii penale.
Cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 2 paragraful C lit. c) şi alin. 21 paragraful B lit. c) au rangul de demnitari ai statului român în exercitarea funcţiilor prevăzute cu grad de general/similar, fără a beneficia de drepturi suplimentare conferite de această calitate.

CAPITOLUL. 2
Îndatoririle şi drepturile cadrelor militare


Art. 7
Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile tarii şi de prezentul statut.
Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate incumba îndatoriri suplimentare, precum şi interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi, potrivit legii.

Secţiunea 1
Îndatoriri


Art. 8
Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale:
a) să fie loiale şi devotate statului român şi forţelor sale armate, sa lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieţii, să respecte şi sa apere valorile democraţiei constituţionale;
b) să respecte jurământul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai şi la timp ordinele comandanţilor şi ale şefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sunt încredinţate. Cadrelor militare nu li se poate ordona şi le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea penală şi civilă a subordonaţilor;
c) sa preţuiască onoarea şi gloria de lupta ale forţelor armate ale României, ale armei şi unităţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care le poarta;
d) sa-şi perfecţioneze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinica şi educarea subordonaţilor şi sa apere drepturile acestora;
e) sa acţioneze pentru întreţinerea regulamentara şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului şi pentru folosirea şi administrarea eficienta a bunurilor din dotare;
f) sa păstreze cu stricteţe secretul militar, de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente.
Cadrele militare în activitate au obligaţia să participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în funcţie de cerinţele Ministerului Apărării Naţionale, pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin convenţii şi tratate internaţionale.
Poate face excepţie, la cerere, de la prevederile alin. 2 cadrul militar care întâmpină greutăţi familiale deosebite şi se încadrează în una dintre următoarele situaţii:
a) formează o familie monoparentală;
b) este întreţinător unic de familie, al copilului/fratelui/ părintelui;
c) unul sau ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă, şi nu mai are alţi fraţi sau surori majori, apţi de muncă, ori mai are fraţi sau surori, dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la instituţiile militare de învăţământ ori sunt invalizi de gradul I sau II ori aceştia execută o pedeapsă privativă de libertate;
d) soţul este grav bolnav, încadrat în gradul I sau II de invaliditate;
e) ambii soţi sau fraţi ar urma să participe la misiune în aceeaşi perioadă şi nu îşi exprimă acordul în acest sens;
f) în caz de calamităţi naturale.

Secţiunea a 2-a
Drepturi

Art. 9
Cadrele militare în activitate au dreptul la:
a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului;
b) echipament, hrana, asistenţă medicală, medicamente, locuinţa de serviciu, gratuite, concedii şi scutiri medicale plătite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c) reduceri sau scutiri de impozit pe venit şi ale cuantumului chiriei, ajutoare şi alte drepturi, potrivit reglementărilor în vigoare;
d) documente de transport gratuit pentru efectuarea concediului de odihnă sau în cazul mutării dintr-o garnizoana în alta, potrivit reglementărilor în vigoare;
e) suportarea de către Ministerul Apărării Naţionale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice a cadrelor militare pentru fapte săvârşite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 10
Abrogat.

Art. 11
Pensionării militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Art. 12
Cadrele militare în activitate au dreptul să urmeze învăţământul superior militar sau civil, postuniversitar, doctoratul sau alte forme de perfecţionare a pregătirii, cu respectarea normelor legale.

Art. 13
Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în străinătate, prin concurs, cu aprobarea ministrului apărării naţionale.
Cadrele militare în activitate care au absolvit şcoli şi academii militare, cursuri sau alte forme de pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la încadrarea şi promovarea în funcţii corespunzătoare studiilor din ţara cu care le-au fost echivalate diplomele dobândite, în condiţiile legii şi ale reglementărilor militare.

Art. 14
În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu de odihnă, concediu de odihnă suplimentar pentru activitate în locuri de muncă cu condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - şi la concediu de studii.
Regulile privind durata şi acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar şi a concediului de studii, precum şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 141
În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată, pe o durată de cel mult 4 ani, în următoarele situaţii:
a) solicită să îşi urmeze soţia sau soţul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, pentru o perioadă mai mare de 6 luni;
b) au fost selectate pentru a ocupa posturi de expert cu statut de angajat temporar în structurile din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, în baza aprobării ministrului apărării naţionale.
Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată, pe durată determinată, de cel mult un an.
Concediile fără plată prevăzute la alin. 1 şi 2 se aprobă de către ministrul apărării naţionale sau de către comandanţii stabiliţi de acesta.
Ministrul apărării naţionale poate prelungi durata concediilor fără plată prevăzute la alin. 1 şi 2 cu cel mult un an.
În perioada concediului fără plată, acordat potrivit prevederilor alin. 1 sau 2, cadrele militare sunt suspendate din funcţie şi nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naţionale, cu excepţia celui privind folosirea locuinţei de serviciu, în cazul când se dispune de aceasta.
Perioada concediului fără plată nu constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, vechime în activitate pentru acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei şi/sau pentru acordarea gradaţiei următoare în condiţiile legii.
În situaţia prevăzută la alin. 1 lit. a) şi alin. 2, la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul o perioadă egală cu 3 pătrimi din durata concediului fără plată.
În situaţia prevăzută la alin. 1 lit. b), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul întreaga durată a concediului fără plată.
La încetarea concediului fără plată, instituţia are obligaţia de a numi cadrul militar pe o funcţie vacantă sau să îl pună la dispoziţie în vederea încadrării.

Art. 15
Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate şi beneficiază de pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, precum şi de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile salariate din administraţia publică.
Cadrele militare în activitate, femei şi bărbaţi, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 7 ani, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 16
Cadrele militare în activitate care urmează cursurile de zi ale instituţiilor de învăţământ superior beneficiază, în locul concediilor de odihnă, de vacante, conform programelor de învăţământ ale instituţiilor respective şi ordinului ministrului apărării naţionale.

Art. 17
Pentru rezolvarea unor situaţii personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate, precum şi celor în rezerva, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate în unităţi militare, li se pot acorda permisii.
Durata permisiilor şi comandanţii care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele militare.

Art. 18
Timpul acordat pentru permisii, scutiri şi concedii medicale nu se scade din durata concediului anual de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar.

Art. 19
La declararea stării de război sau a mobilizării, precum şi în situaţii deosebite stabilite de ministrul apărării naţionale, concediile de odihnă, fără plată, de studii, vacanţele şi permisiile se suspendă, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte la unităţile militare de care aparţin, în cel mai scurt timp posibil.
Pe timpul cât durează stările de război sau de mobilizare, cadrelor militare în activitate şi celor în rezerva, concentrate sau mobilizate, li se pot acorda permisii şi concedii potrivit ordinului ministrului apărării naţionale.

Art. 20
Abrogat.

Art. 201
Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie sau mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană decât cea în care îşi au domiciliul şi care nu deţin locuinţă proprietate personală în acea garnizoană, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară.
Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie sau mutate în interesul serviciului într-o garnizoană în care îşi au domiciliul, dar care nu deţin locuinţă proprietate personală, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naţionale, de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanţilor sau a şefilor cadrelor militare respective.
Cuantumul concret al compensaţiei şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naţionale.
Soţiile sau soţii cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană, care au fost încadrate în muncă şi au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţii sau soţiile, au dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din solda lunară a cadrelor militare pe care le-au urmat, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activităţi autorizate aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data mutării cadrului militar.
De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. 4 beneficiază şi soţii sau soţiile care, la data mutării cadrelor militare pe care le-au urmat, erau înscrise ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, dar numai după expirarea, potrivit legii, a termenului de plată a indemnizaţiei de şomaj.

Art. 21
Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi celor în rezerva, concentraţi sau mobilizaţi în unităţile militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare.
Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmaşilor celor decedate, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Art. 22
Cadrele militare în activitate şi familiile acestora beneficiază, ca măsura de protecţie socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoana şi a altor amenajări recreative şi sportive.
Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 23
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de:
a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale sau în alte reţele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister;
b) documente de transport, atunci când ofiţerii, maiştrii militari sau subofiţerii sunt mutaţi în interes de serviciu dintr-o garnizoana în alta.
Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază şi de pensie de urmaş, precum şi de alte drepturi în conformitate cu prevederile legale.
La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării Naţionale acorda familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în cuantum de doua solde lunare neimpozabile.

Art. 24
Abrogat.

Art. 25
Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul şi din cauza serviciului, ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi transferaţi la liceele militare sau în instituţiile militare de învăţământ care formează maiştri militari şi subofiţeri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la învăţătura obţinute în instituţiile civile de învăţământ şi potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naţionale.

Art. 26
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezerva şi în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a) şi au acces la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoana şi alte amenajări recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
De aceleaşi drepturi beneficiază şi ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezerva şi în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat.
Membrii familiilor cadrelor militare în rezerva şi în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistenţă medicală în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a).

Art. 27
La trecerea în rezervă sau direct în retragere, cadrelor militare care au cel puţin 20 de ani de serviciu militar şi s-au distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară.
Criteriile de acordare şi de retragere a acestui drept, precum şi situaţiile în care cadrele militare prevăzute la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare.

Secţiunea a 3-a
Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi


Art. 28
Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:
a) sa facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori sa desfăşoare propaganda prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;
b) sa candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;
c) sa declare sau sa participe la greva.

Art. 29
Cadrelor militare în activitate le este restrânsa exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afară serviciului;
b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;
c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale;
d) aderarea la culte religioase este libera, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;
e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare.
f) Abrogată.
g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participa în misiune;
h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 30
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.
Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a) sa îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
b) să fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătura cu aceasta.

Art. 31
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezerva, pe timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi în unităţi militare, pot rămâne membri ai partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter politic sau sindical, în unităţi militare.

Secţiunea a 4-a
Recompense şi sancţiuni

Art. 32
Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare.
Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, cadrelor militare li se conferă medalii şi ordine militare.
Pentru îndeplinirea exemplara a atribuţiilor de serviciu, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot acorda recompense morale şi materiale.

Art. 33
Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani.

Art. 34
Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.

Art. 35
Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeaşi natura săvârşite de acestea, în armata, se înfiinţează consilii de onoare şi consilii de judecată.
Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, comandamentele de arma, de armata şi de corp de armata, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.

CAPITOLUL. 3
Provenienţă ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor


Art. 36
Ofiţerii în activitate provin din:
a) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 37 lit. c);
b) absolvenţi ai anului IV din instituţiile militare de învăţământ superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani;
c) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ din alte state, similare celor prevăzute la lit. a), trimişi la studii de către Ministerul Apărării Naţionale;
d) ofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau al şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate;
e) maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 35 de ani;
f) maiştri militari şi subofiţeri care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;
g) persoane care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi care sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior. Pentru chemarea în activitate, în anumite arme sau servicii şi specialităţi militare, stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor în cauză, bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit;
h) maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ superior.
În Ministerul Administraţiei şi Internelor persoanele prevăzute la alin. 1 lit. e) pot fi trecute în corpul ofiţerilor indiferent de vârstă.

Art. 37
Ofiţerii în rezerva provin din:
a) ofiţeri trecuţi din activitate în rezerva;
b) absolvenţi cu diploma de licenţa ai instituţiilor civile de învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare;
c) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;
d) maiştri militari şi subofiţeri în rezerva, care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;
e) absolvenţi cu diploma de licenţa ai instituţiilor civile de învăţământ superior sau, la nevoie, ai liceelor, cu diploma de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente, cu diploma, cu profil corespunzător specialităţilor militare deficitare în Ministerul Apărării Naţionale, care au vârsta de cel mult 35 de ani. Bărbaţii trebuie să aibă stagiul militar îndeplinit;
f) studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat penultimul an de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă grad de ofiţer studenţilor exmatriculaţi.

Art. 38
Maiştrii militari în activitate provin din:
a) absolvenţi cu diploma ai instituţiilor de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 39 lit. b);
b) subofiţeri în activitate, în vârsta de cel mult 45 de ani, care au un stagiu neîntrerupt de cel puţin 5 ani, în funcţii de exploatare, întreţinere şi reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere în corpul maiştrilor militari şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General;
c) maiştri militari în rezerva care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate.

Art. 39
Maiştri militari în rezerva provin din:
a) maiştri militari trecuţi din activitate în rezerva;
b) absolvenţi cu diploma ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari;
c) persoane în vârsta de cel mult 45 de ani, care au o pregătire tehnica de nivel liceal sau postliceal în specialităţi militare deficitare;
d) subofiţeri în rezerva care au absolvit şcoli de maiştri în specialităţi necesare forţelor armate.

Art. 40
Subofiţerii în activitate provin din:
a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor;
b) militari angajaţi pe bază de contract care au promovat testele de aptitudini şi concursul sau examenul susţinut în acest scop şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
c) subofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate;
d) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puţin 3 luni, funcţii prevăzute a fi încadrate cu subofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;
e) militari angajaţi pe bază de contract care au absolvit cursul de formare subofiţeri în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
f) militari angajaţi pe bază de contract, absolvenţi ai şcolilor postliceale de specialitate corespunzătoare specialităţilor militare, pentru care nu sunt organizate cursuri de formare pe filieră directă şi indirectă;
g) persoane care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior. Pentru chemarea în activitate, în anumite arme sau servicii şi specialităţi militare, stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor în cauză, bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit.

Art. 41
Subofiţerii în rezerva provin din:
a) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor în rezerva;
b) subofiţeri trecuţi din activitate în rezerva;
c) absolvenţi ai instituţiilor civile de învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare;
d) studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat cel puţin anul I de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă gradul de subofiţer studenţilor exmatriculaţi;
e) gradaţi în rezerva care, în urma unei concentrări de instrucţie, au fost calificaţi în specialităţi militare necesare forţelor armate, pentru funcţii de subofiţeri;
f) sergenţi în rezerva care, în ultimele 6 luni ale serviciului militar în termen, au îndeplinit cu rezultate bune şi foarte bune funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri;
g) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate bune şi foarte bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri, în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare;
h) absolvenţi ai liceelor, şcolilor profesionale ori ai unei şcoli echivalente, în raport cu nevoile forţelor armate. Bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit.

Art. 411
Persoanele care urmează sa devină cadre militare în condiţiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c), ale art. 38 lit. a) şi ale art. 40 alin. 1 lit. a), la admiterea într-o instituţie militară de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, maiştrilor militari sau subofiţerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 8 ani de la numirea lor în prima funcţie.
În condiţiile prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. d) şi e), art. 38 lit. b) şi c), precum şi la art. 40 alin. 1 lit. b) şi c) persoanele în cauza, înainte de a urma cursul de formare ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri în activitate, în condiţiile Ghidului carierei militare, încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 4 ani.
După expirare contractele pot fi reînnoite, în funcţie de opţiunea părţilor, pe perioade succesive cu durata de până la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Cadrele militare care au o vechime ca ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate de cel puţin 15 ani pot încheia cu Ministerul Apărării Naţionale contracte până la împlinirea limitei de vârsta în grad.
Cu 6 luni înainte de expirarea contractului părţile sunt obligate să se încunoştinţeze reciproc asupra intenţiei de reînnoire a acestuia.
În situaţia în care înainte de expirarea duratei stabilite cadrele militare reziliază contractul potrivit art. 85 alin. 1 lit. h), acestea sunt obligate să anunţe Ministerul Apărării Naţionale cu cel puţin 30 de zile înainte, iar în cazul primului contract cadrele militare sunt obligate şi să restituie cheltuielile de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării, proporţional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
Aceeaşi obligaţie de restituire a cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării revine cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naţionale, potrivit art. 85 alin. 1 lit. i)-l), art. 87 şi 88, înainte de expirarea primului contract.
În situaţia în care Ministerul Apărării Naţionale trece în rezerva cadrele militare înainte de expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e), sau la expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e1), din iniţiativa Ministerului Apărării Naţionale, acestea beneficiază de măsuri de protecţie socială conform prevederilor legale.
Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părţi în situaţia în care trecerea în rezerva a cadrelor militare se face potrivit art. 85 alin. 1 lit. f) şi g). În aceste cazuri părţile nu au obligaţii una fata de cealaltă.
Prin excepţie de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviaţie încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor în prima funcţie.
Normele de restituire a cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării prevăzute la alin. 6 şi 7 vor fi aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 42
Cadrele militare în retragere provin din:
a) ofiţeri în activitate sau în rezervă, precum şi maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care au depăşit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă prevăzută la art. 86 alin. 4;
b) ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în activitate sau în rezerva, clasaţi de către comisiile de expertiza medico-militară "inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenta".

Art. 43
Trecerea cadrelor militare din activitate în rezerva sau direct în retragere, precum şi chemarea din rezerva în activitate se fac după cum urmează:
a) generalii şi amiralii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale;
b) ceilalţi ofiţeri, prin ordin al ministrului apărării naţionale;
c) maiştrii militari şi subofiţerii, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.
Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat grade în rezerva în baza art. 37 lit. e) şi nu au absolvit o instituţie civilă de învăţământ superior, precum şi în baza art. 39 lit. c).
Subofiţerii cărora li s-a acordat grad în rezerva în baza art. 41 lit. e), f) şi h) pot fi chemaţi în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, dacă nu au împlinit vârsta de 45 de ani.

Art. 44
Scoaterea din evidenta militară a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezerva şi trecerea lor în retragere se fac după cum urmează:
a) generalii şi amiralii, prin ordin al şefului Statului Major General;
b) ceilalţi ofiţeri, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de şeful Statului Major General;
c) maiştrii militari şi subofiţerii, prin ordin al comandanţilor centrelor militare judeţene, municipale sau de sector.

CAPITOLUL. 4
Acordarea gradelor şi înaintarea cadrelor militare în gradele următoare

Art. 45
Acordarea gradelor şi înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează:
a) gradele de general şi amiral în activitate şi în rezerva, în timp de pace şi în timp de război, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea colegiului ministerului;
b) gradele de ofiţeri în activitate, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al ministrului apărării naţionale;
c) gradele de ofiţeri în rezerva, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al şefului Statului Major General;
d) în timp de război, acordarea gradului de sublocotenent şi înaintarea în gradele de locotenent şi căpitan în activitate sau în rezerva se fac de către comandanţii stabiliţi de şeful Marelui Cartier General, iar în cele de ofiţeri cu grade superioare, de şeful Marelui Cartier General;
e) gradele de maiştri militari şi subofiţeri în activitate, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor stabiliţi de acesta;
f) gradele de maiştri militari şi subofiţeri în rezerva, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.

Art. 46
Acordarea gradelor de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în activitate, precum şi înaintarea în gradele următoare a acestora se fac, de regula, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Acordarea gradelor celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. c), e), f) şi lit. g), art. 38 lit. b) şi art. 40 alin. 1 lit. b) şi d) şi lit. g) se poate face în tot cursul anului.
Înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în gradele următoare, în condiţiile prevăzute la art. 63, se face la datele stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar în cele prevăzute la art. 64, precum şi la chemarea sau rechemarea în activitate a cadrelor militare în rezerva se poate face în tot cursul anului.

Art. 47
Gradele de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în rezerva se acordă după cum urmează:
a) o dată pe an - celor prevăzuţi la art. 37 lit. c) şi e), art. 39 lit. b), c) şi d) şi art. 41 lit. e) şi f);
b) la data terminării pregătirii militare sau a trecerii în rezerva - celor prevăzuţi la art. 37 lit. b) şi f) şi art. 41 lit. a), c) şi d);
c) în tot cursul anului - celor prevăzuţi la art. 37 lit. d) şi art. 41 lit. g) şi h).
Înaintarea în gradele următoare a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezerva se face, de regula, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar în condiţiile prevăzute la art. 64, în tot cursul anului.

Art. 48
Gradele de sublocotenent şi aspirant se acordă celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. a), b), c), şi f) şi art. 37 lit. b), c), d) şi f).

Art. 49
Gradul de locotenent se acordă maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. e).

Art. 50
Gradul de maistru militar clasa a IV-a se acordă celor prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b).
La trecerea în corpul maiştrilor militari, celor prevăzuţi la art. 38 lit. b) şi art. 39 lit. d) li se acordă gradele de maistru militar, în raport cu gradele de subofiţer pe care le au, astfel:
a) gradul de maistru militar clasa a III-a, plutonierilor;
b) gradul de maistru militar clasa a II-a, plutonierilor majori;
c) gradul de maistru militar clasa I, plutonierilor adjutanţi;
d) gradul de maistru militar principal, plutonierilor adjutanţi şefi.
Pentru a li se acordă gradele de maistru militar clasa I, respectiv maistru militar principal, subofiţerii prevăzuţi la alin. 2 lit. c) şi d) trebuie să promoveze şi examenul pentru maistru militar clasa I. Celor care nu promovează acest examen li se poate acorda gradul de maistru militar clasa a II-a sau pot rămâne cu gradul de subofiţer avut.
Maiştrilor militari proveniţi din corpul subofiţerilor şi cărora li s-au acordat grade în condiţiile prevăzute la alin. 2, la înaintarea în gradul următor, li se ia în considerare stagiul avut în ultimul grad de subofiţer.
În Ministerul Apărării Naţionale celor prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b) li se acordă gradul de maistru militar clasa a V-a.

Art. 51
Gradul de sergent major se acordă celor prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi art. 41 lit. a), c), d) şi f).
În Ministerul Apărării Naţionale celor prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi la art. 41 lit. a), c) şi f) li se acordă gradul de sergent.
În Ministerul Administraţiei şi Internelor, persoanelor care devin cadre militare în condiţiile art. 40 lit. b) li se acordă grade militare în funcţie de pregătire, de vechimea în specialitate, de stagiile minime în grad şi de vârsta acestora.

Art. 52
Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. g) şi h), art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 lit. g) şi la art. 41 lit. e), g) şi h) li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora.
În Ministerul Administraţiei şi Internelor, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e), g) şi h) li se acordă gradul de sublocotenent.
Prin excepţie de la prevederile alin. 2, gradele se pot acorda în funcţie de vechimea în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, raportat la atribuţiile din fişa postului.

Art. 53
Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezerva, la termen sau în mod excepţional.
Înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi în rezerva se face în ordinea ierarhica a gradelor, în raport cu nevoile şi posibilităţile forţelor armate, pe baza competentei profesionale şi conduitei morale, consemnate în aprecierile de serviciu.
La înaintarea în grad a ofiţerilor, se va acordă prioritate celor care prin profesionalism şi rezultate deosebite obţinute în munca, prin cultura, personalitate, spirit de organizare şi iniţiativa au perspective de a îndeplini funcţii superioare şi au stagiu în grad mai mare.
Pe parcursul întregii cariere militare, cadrele militare în activitate pot beneficia de cel mult două înaintări în grad înainte de termen şi/sau în mod excepţional, cu excepţia celor care execută misiuni speciale sau în afara teritoriului naţional.

Art. 54
În timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate vor fi înaintaţi în grad, la termen, cu respectarea prevederilor art. 53, dacă îndeplinesc şi următoarele condiţii:
a) au împlinit stagiul minim în grad prevăzut la art. 94 şi 95 sau împlinesc acest stagiu în cursul anului calendaristic respectiv;
b) au fost apreciaţi pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad, iar cei care au depăşit acest stagiu, şi în anul premergător înaintării în grad, cel puţin cu calificativul "corespunzător"; anii în care li s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim în grad.

Art. 55
Pentru a fi propuşi la înaintarea în grad, la termen, ofiţerii în activitate trebuie să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.
Ofiţerii studenţi la cursurile de zi ale instituţiilor de învăţământ superior se considera încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade superioare celor pe care le au.

Art. 56
În timp de pace, pentru înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în unele grade superioare, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 54 şi 55, se mai cer următoarele:
A. În gradele de maistru militar clasa I şi plutonier adjutant - sa fi promovat examenul de grad;
B. În gradele de maior şi locotenent-comandor:
a) sa fi absolvit un curs de perfecţionare în specialitate, stabilit prin ordin al ministrului apărării naţionale. Se exceptează de la aceasta condiţie:
- absolvenţii cu diploma de licenţa ai Academiei de Înalte Studii Militare ori ai altor instituţii militare de învăţământ superior de acelaşi nivel, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, ai instituţiilor militare de învăţământ echivalente acestora din alte state, precum şi ai instituţiilor civile de învăţământ superior;
- ofiţerii studenţi care au promovat cel puţin anul I de studii la Academia de Înalte Studii Militare sau anii I-III de studii la alte instituţii militare de învăţământ superior, conform celor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi ofiţerii studenţi care au promovat aceiaşi ani de studii la instituţii militare de învăţământ similare din alte state;
b) sa aibă un stagiu, indiferent de arme şi specialităţi militare, de cel puţin 3-5 ani în funcţii la unităţi, pînă la eşalonul regiment (similar), inclusiv sau la instituţii şi formaţiuni militare ori la unităţi productive. Durata stagiului pentru fiecare arma şi specialitate militară şi eşaloanele similare regimentului se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General.
Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare căpitanii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi militare decât cele de comanda şi stat major, stabilite prin dispoziţia şefului Statului Major General.
C. În gradele de colonel şi comandor, sa îndeplinească cumulativ condiţiile de studii, precum şi pe cea privind stagiul minim la unităţi, prevăzute la lit. a), b) şi respectiv c):
a) sa fi absolvit, cu diploma de licenţa, Academia de Înalte Studii Militare ori alte instituţii militare de învăţământ superior de acelaşi nivel din ţara sau din străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, sau o instituţie civilă de învăţământ superior;
b) sa fi absolvit cursuri de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor. Admiterea la acest curs se face pe bază de examen. Se exceptează de la aceasta condiţie locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care deţin titlul de doctor ori au absolvit o formă de învăţământ postacademic sau postuniversitar în ţara sau în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale;
c) sa aibă un stagiu, corespunzător pe arme şi specialităţi militare, de 6-8 ani la unităţi şi mari unităţi până la corp de armata sau similare inclusiv. Durata stagiului pentru fiecare arma şi specialitate militară şi eşaloanele similare marilor unităţi până la eşalonul corp de armata se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General.
Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi militare decât cele de comanda şi stat major, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General.

Art. 57
Profilurile corespunzătoare studiilor universitare de licenţă din instituţiile civile de învăţământ superior care dau dreptul ofiţerilor absolvenţi ai acestor instituţii să fie înaintaţi în gradele prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele B şi C se stabilesc în raport cu specialităţile militare ale ofiţerilor sau cu funcţiile pe care le îndeplinesc, prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 58
În timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de brigada, general de flotila aeriană şi contraamiral, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 55 alin. 1, coloneii şi comandorii trebuie să promoveze examenul prevăzut în acest scop.
Pot participa la examenul pentru acordarea gradului de general coloneii şi comandorii care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au fost apreciaţi în ultimii 5 ani cu calificativul de cel puţin "foarte bun";
b) au o vechime în grad de cel puţin 2 ani;
c) sunt încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade de general de brigada, similare sau superioare.
Pentru a fi înaintaţi în gradul următor, generalii şi amiralii trebuie să se distingă printr-o înalta competenţă profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuţiilor şi să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad, în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au.
Candidaţii la examenul pentru acordarea gradului de general, precum şi generalii care se propun pentru înaintarea în gradul următor se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Tarii de către ministrul apărării naţionale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului.

Art. 59
Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii pot fi detaşaţi la cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor începând din primul an al stagiului minim în grad, de regula, în ordinea promoţiilor, având prioritate cei cărora le expira stagiul în grad. În caz de nepromovare, examenul de absolvire a cursului se poate susţine încă o dată, după cel puţin un an.
Maiştrii militari clasa a II-a şi plutonierii majori pot susţine examenul de grad începând cu ultimii doi ani de stagiu minim în grad şi, în caz de nepromovare, îl pot susţine încă o dată, după cel puţin un an. Sunt scutiţi de examen plutonierii majori care l-au promovat până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Normele privind participarea coloneilor şi comandorilor la examenul pentru gradul de general, locotenent-coloneilor şi căpitan-comandorilor la cursul de capacitate, precum şi a maiştrilor militari clasa a II-a şi a plutonierilor majori la examenul de grad, organizarea şi desfăşurarea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 60
În timp de război, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, precum şi cei în rezerva mobilizaţi în unităţi militare, pot fi înaintaţi în gradul următor dacă au împlinit stagiul minim în grad, au îndeplinit atribuţiile şi au executat misiunile ce li s-au încredinţat, fără a se impune respectarea celorlalte condiţii prevăzute pentru timp de pace.
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii prevăzuţi la alin. 1, care se disting în îndeplinirea misiunilor, pot fi înaintaţi în gradul următor şi înaintea împlinirii stagiului minim în grad.
Înaintarea în grad a ofiţerilor în condiţiile alin. 1 şi 2 se face în limita necesarului prevăzut în statele de organizare.

Art. 61
În timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezerva pot fi înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demna, au obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării şi au fost propuşi prin aprecierile de serviciu.

Art. 62
În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel şi comandor, în afară condiţiilor prevăzute la art. 61, ofiţerii în rezerva trebuie să fi absolvit, cu diploma de licenţa, o instituţie militară de învăţământ superior.
Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenţii instituţiilor civile de învăţământ superior care, la mobilizare, sunt încadraţi pe funcţii prevăzute cu studii corespunzătoare specialităţii în care sunt pregătiţi.

Art. 63
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate care se disting prin modul de îndeplinire a atribuţiilor, pregătire profesională şi comportare demna pot fi înaintaţi în gradul următor şi înaintea expirării stagiului minim în grad, dacă până la data când se fac astfel de înaintări au împlinit cel puţin jumătate de stagiul respectiv, cu respectarea stricta a celorlalte condiţii, mai puţin a celor prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele A, B şi C lit. c).
Nu fac obiectul înaintării în grad, în condiţiile alin. 1:
a) sublocotenenţii şi aspiranţii;
b) ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au fost condamnaţi penal sau care, de la ultima lor înaintare în grad, au fost sancţionaţi ca urmare a hotărârii consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată.

Art. 64
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate şi în rezerva care, în executarea misiunilor sau în alte situaţii, săvârşesc fapte de eroism şi acte exemplare de curaj pot fi înaintaţi în gradul următor, în mod excepţional, atât în timp de pace cât şi în timp de război, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54-56 şi 61.


Art. 65
Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii în activitate cărora le-a expirat stagiul minim în grad, dar nu au putut fi înaintaţi în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate întrucât nu au fost încadraţi pe funcţii prevăzute cu grade corespunzătoare celor la care urmau să fie avansaţi, la trecerea în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) vor fi înaintaţi în gradul următor şi trecuţi în rezerva sau direct în retragere cu noul grad, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în prezenta lege.

Art. 66
Coloneilor şi comandorilor în activitate, care au o vechime în grad de minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă de cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad de general sau similare şi care au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul "foarte bun", la trecerea în rezervă sau direct în retragere li se poate acorda gradul de general de brigadă cu o stea, respectiv de general de flotilă aeriană cu o stea sau contraamiral de flotilă cu o stea, şi vor fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere cu noul grad.
Prevederile alin. 3 nu se aplică celor trecuţi în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. e1)-l), art. 87 şi art. 88.

Art. 67
Cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în retragere, în mod excepţional, pot fi înaintaţi la gradul următor; coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiştrilor militari principali şi plutonierilor adjutanţi şefi li se poate acorda gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. 1, se face prin:
a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului;
b) ordin al ministrului apărării naţionale pentru ceilalţi ofiţeri, pentru maiştri militari şi subofiţeri.

Art. 68
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care şi-au sacrificat viaţa săvârşind acte de devotament excepţional vor fi înaintaţi post-mortem în gradul următor, iar coloneilor şi comandorilor li se va acorda post-mortem gradul de general.
Maiştrilor militari, subofiţerilor, gradaţilor şi soldaţilor care şi-au sacrificat viaţa în aceleaşi condiţii li se poate acorda post-mortem gradul de sublocotenent.
Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului în aceste situaţii, se face în tot cursul anului conform prevederilor art. 45.

CAPITOLUL. 5
Degradarea militară, scoaterea din şi reluarea în evidenta militară a ofiţerilor,

maiştrilor militari şi subofiţerilor

Art. 69
Degradarea militară se aplică, în condiţiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezerva şi în retragere, condamnate la pedeapsa complimentară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.

Art. 70
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, în rezerva şi în retragere, cărora li s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română ori au dobândit şi o alta cetăţenie şi s-au stabilit în străinătate, se scot din evidenta militară.

Art. 71
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii prevăzuţi la art. 69 şi 70 se scot din evidenta militară, astfel:
a) prin ordin al şefului Statului Major General, cei care au avut grade de generali şi amirali;
b) prin ordin al comandanţilor stabiliţi de şeful Statului Major General, cei care au avut grade de ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri.

Art. 72
În cazul în care intervine o alta hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunţat achitarea sau prin care nu se mai aplica pedeapsa complimentară a degradării militare, cei în cauza sunt reluaţi în evidenta militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidenta. În aceasta situaţie, timpul cât au fost degradaţi se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere prin instanţa judecătorească reparaţii morale şi materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus.
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii cărora li s-a aplicat degradarea militară şi care au fost amnistiaţi sau graţiaţi de pedeapsa complimentară a degradării militare, precum şi cei care au fost reabilitaţi se reiau în evidenta militară şi, în raport cu nevoile forţelor armate, li se poate reda orice grad militar, până la gradul avut inclusiv.
 Cadrele militare în rezerva care au redobândit cetăţenia română şi anterior au fost scoase din evidenta militară, pot fi reluate în evidenta, la repatriere.
Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin:
a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali;
b) ordin al şefului Statului Major General, pentru ceilalţi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.
Redarea gradului ca urmare a amnistierii, graţierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cât au fost degradaţi nu se ia în calculul stagiului în grad şi al vechimii de cadre militare în activitate.

CAPITOLUL. 6
Aprecierea, încadrarea şi promovarea în funcţie a cadrelor militare


Art. 73
Cadrelor militare li se întocmesc aprecieri de serviciu.
Aprecierea de serviciu constituie unicul document de valoare a competentei profesionale, a calităţii morale, a perspectivelor de dezvoltare şi promovare, pe baza căruia ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt înaintaţi în gradul următor.
Aprecierea de serviciu a cadrelor militare în activitate se face periodic, precum şi în cazurile stabilite de ministrul apărării naţionale.
Cadrelor militare în rezerva li se întocmesc aprecieri de serviciu în anul în care sunt propuse la înaintarea în grad.
Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum şi sistemul de apreciere în timp de război se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. Aprecierea se exprima prin unul din următoarele calificative: "excepţional", "foarte bun", "corespunzător", "mediocru" sau "necorespunzător".

Art. 74
Încadrarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în funcţii se face ţinând seama de nevoile forţelor armate, de competenţa şi conduita morala ale acestora.
La numirea în funcţii se va respecta principiul potrivit căruia ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sa nu fie subordonaţi altora cu grade mai mici. Excepţie de la acest principiu pot face cadrele militare care nu au studii superioare de specialitate şi care se subordonează celor care au o astfel de pregătire, precum şi cadrele militare aparţinând Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Ministerului Justiţiei şi Serviciului de Protecţie şi Paza.
La încadrarea ofiţerilor în funcţii se va tine seama şi de experienţa dobândită pe treptele ierarhiei militare, promovarea efectuându-se, de regula, în funcţii sau la eşaloane imediat superioare.
Pentru determinarea aptitudinilor şi cunoştinţelor ofiţerilor, necesare la încadrarea în anumite funcţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, se vor folosi teste ori se va organiza examen sau concurs. Condiţiile privind studiile, stagiul în funcţii şi alte criterii necesare pentru încadrarea şi promovarea ofiţerilor în unele funcţii se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 75
Cadrele militare se numesc în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari faţă de cele pe care le au. Competenţele de numire se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 751
Selecţionarea cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale pentru numirea în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au se face de către comisiile de selecţie constituite în acest scop, potrivit Ghidului carierei militare, iar în situaţii care impun adoptarea de măsuri urgente, cadrele militare pot fi numite în funcţii similare celor deţinute sau superioare acestora prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale nu pot fi numite în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade inferioare celor pe care le au. În mod excepţional căpitanii şi maiorii în vârsta de până la 42 de ani pot fi menţinuţi sau numiţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade inferioare celor pe care le au, până la data de 31 decembrie 2003.

Art. 76
Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum şi schimbarea din funcţii în cadrul aceleiaşi unităţi se efectuează o singură dată pe an, cu excepţia situaţiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 77
Cadrele militare în activitate pot fi detaşate la alte unităţi pentru îndeplinirea unor misiuni sau pentru a urma o formă de perfecţionare a pregătirii pe o perioadă de cel mult un an, durata care poate fi prelungită, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, până la cel mult 2 ani.
Pe timpul detaşării, cadrele militare rămân încadrate în funcţiile şi unităţile militare din care au fost detaşate şi beneficiază de toate drepturile legale.

Art. 771
Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuţiile unei alte funcţii vacante sau al cărei titular lipseşte o perioadă mai mare de o lună, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, pentru o perioadă de până la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea ministrului apărării naţionale până la cel mult un an.
Pe timpul exercitării atribuţiilor funcţiilor în care au fost împuternicite, cadrele militare au obligaţiile şi drepturile corespunzătoare funcţiilor respective.

Art. 772
Personalul Ministerului Apărării Naţionale poate fi detaşat în cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 773
Personalul militar şi civil beneficiază de despăgubiri pentru cazurile de invaliditate, iar membrii familiei care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş, pentru cazurile de deces, produse ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului. Modalităţile de stabilire şi acordare a despăgubirilor se reglementează prin ordin al conducătorului instituţiei.

Art. 78
Numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie în unităţile militare, cu excepţia funcţiilor publice în care numirea se face potrivit legii, precum şi detaşarea cadrelor militare în condiţiile art. 77 se fac, în timp de pace şi în timp de război, conform competentelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
Numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grade de general de corp de armata, general-comandor, viceamiral-comandor şi superioare acestora se face cu avizul Consiliului Superior de Apărare a Tarii.
Împuternicirea sau încetarea împuternicirii cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale se efectuează conform competenţelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 79
Încadrarea şi promovarea în funcţii a ofiţerilor de justiţie se fac potrivit actelor normative specifice acestora.
Încadrarea şi promovarea ofiţerilor în funcţii didactice se fac potrivit prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative aplicabile instituţiilor militare de învăţământ.
Medicilor şi farmaciştilor militari li se acordă grade profesionale conform normelor legale.

Art. 80
Căpitanii, locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care, pentru a fi înaintaţi în gradul următor, trebuie să absolve una dintre formele de pregătire menţionate la art. 56 alin. 1 paragrafele B şi, respectiv C, însă până la expirarea stagiului minim nu au absolvit-o, nu pot deţine funcţii prevăzute în statul de organizare cu grade superioare celor pe care le au.

Art. 81
Ofiţerii în activitate pot fi numiţi în funcţii inferioare gradelor pe care le au, în următoarele situaţii:
a) când se produc modificări în statele de organizare sau în cazul reorganizării armatei;
b) în cazuri excepţionale, la cererea ofiţerilor sau când sunt propuşi prin aprecierile de serviciu, pentru motive bine justificate;
c) când sunt sancţionaţi cu retrogradarea în funcţie.
În situaţiile menţionate la alin. 1 lit. b) şi c), ofiţerii pot fi numiţi în funcţii prin derogare de la prevederile art. 74 alin. 2.
Numirea în funcţii, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. b) şi c) se face cu aprobarea ministrului apărării naţionale sau a comandanţilor stabiliţi de acesta.

Art. 82
Situaţia ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate, care sunt puşi la dispoziţie, se soluţionează după cum urmează:
a) pentru cei puşi la dispoziţie în vederea încadrării sau trecerii în rezerva ori în retragere, în termen de cel mult 3 luni. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului apărării naţionale, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni. Pe timpul cât se afla în aceasta situaţie, cei în cauza îndeplinesc atribuţiile stabilite de comandanţii unităţilor militare la a căror dispoziţie sunt;
b) pentru cei puşi la dispoziţie în cazurile de boala stabilite prin hotărâre a Guvernului, la expirarea termenului de internare şi a concediilor medicale pentru tratament, fără a depăşi termenul maxim prevăzut de reglementările în vigoare pentru bolnavii salariaţi în administraţia publică. Cadrele militare restabilite vor fi numite în funcţie, iar cele a căror boala se menţine vor fi trecute, după caz, în rezerva sau în retragere, cu drept de pensie conform legii;
c) pentru cei căzuţi în captivitate, în termen de cel mult 3 luni de la înapoierea în ţara. În această perioadă comisii speciale, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General, vor cerceta condiţiile căderii în captivitate şi comportarea celor în cauza pe timpul acesteia. În funcţie de rezultat, cei găsiţi nevinovaţi vor fi încadraţi în funcţii, iar cei vinovaţi de fapte ce cad sub incidenţa legii penale vor fi trecuţi în rezerva.

Art. 83
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii fac parte din arme sau servicii şi au specialităţi militare, în raport cu profilul pregătirii lor profesionale.
Nomenclatorul armelor, serviciilor şi specialităţilor militare se stabileşte prin dispoziţie a şefului Statului Major General.

Art. 84
Trecerea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta se poate efectua, în raport cu nevoile armatei, după obţinerea unei pregătiri corespunzătoare, prin una dintre următoarele forme:
a) absolvirea, cu diploma de licenţa, a unei academii militare sau a unei instituţii civile de învăţământ superior cu profil corespunzător armelor, serviciilor şi specialităţilor militare necesare armatei ori a unor instituţii militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, de către cei care nu au avut studii de acest nivel;
b) absolvirea unui curs de perfecţionare a pregătirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmată de un stagiu practic neîntrerupt de cel puţin 2 ani în noua arma, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia sa fi fost apreciaţi cu calificativul cel puţin "bun".
Maiştrii militari şi subofiţerii pot fi trecuţi dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta şi prin promovarea examenului de grad, dacă înainte de susţinerea acestuia au un stagiu practic neîntrerupt de minimum 2 ani în noua arma, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia au fost apreciaţi cu calificativul cel puţin "bun".
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii se trec dintr-o arma, serviciu sau specialitate militară în alta prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale.

CAPITOLUL. 7
Trecerea în rezerva sau direct în retragere a cadrelor militare


Art. 85
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pot fi trecuţi în rezerva sau direct în retragere, după caz, în următoarele situaţii:
a) la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b) sunt clasaţi "inapt pentru serviciul militar" de către comisiile de expertiza medico-militară;
c) sunt clasaţi "apt limitat";
d) au împlinit limita de vârsta în grad;
e) când, în urma reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii sau unităţi, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale;
e1) la expirarea termenului prevăzut în contractul încheiat în condiţiile art. 411, dacă una dintre părţi nu este de acord cu reînnoirea acestuia;
f) pentru a fi numiţi într-o funcţie publică, civilă, cu menţiunea de a fi trecuţi în rezerva;
g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;
h) prin demisie;
i) când manifesta dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu sau în perfecţionarea pregătirii lor militare şi de specialitate;
i1) când nu promovează baremele de pregătire fizică, în condiţiile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei;
j) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale;
k) când, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori a amenzii, precum şi în cazurile când au beneficiat de amnistie sau graţiere înainte de începerea executării pedepsei;
l) când încalcă prevederile art. 4 lit. a) alin. 2 şi art. 29 lit. f);
m) în cazul neavizării în vederea acordării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condiţiile legii;
n) după punerea la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, atunci când nu se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de acces la informaţii clasificate înscrisă în fişa postului, la nivelul acordat după limitare.
Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), i1), l), m) şi n), la propunerea consiliilor de judecată, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. i) şi j), iar, în celelalte condiţii, la propunerea comandanţilor unităţilor din care fac parte, înaintată ierarhic.
Raportul comandanţilor privind trecerea în rezerva a cadrelor militare în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. h) se înaintează pe cale ierarhica, împreună cu raportul de demisie, celor în a căror competenţa intra, potrivit art. 43, trecerea în rezerva. Până la comunicarea ordinului de trecere în rezerva, cei în cauza sunt obligaţi sa-şi îndeplinească atribuţiile funcţiilor în care sunt încadraţi, precum şi toate îndatoririle ce le revin.
Pe timp de război, al mobilizării, stării de asediu şi stării de urgenta cadrele militare nu se trec în rezerva prin demisie.
Ofiţerii în activitate care au împlinit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută la art. 86 alin. 4, precum şi cadrele militare care au fost clasate medical «inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă» se trec direct în retragere, prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în raport cu motivele care determină schimbarea situaţiei militare.
Cadrele militare nu pot fi trecute în rezervă ca urmare a prezentării demisiei pe timpul executării misiunilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările ulterioare, precum şi pe timpul executării altor misiuni în străinătate.

Art. 86
Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare pot fi menţinute în activitate sunt vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia asigurărilor sociale şi pensiilor care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
Limitele de vârstă în grad până la care generalii şi amiralii pot fi menţinuţi în activitate sunt:
a) pentru general de brigadă cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană cu o stea, pentru cei din arma aviaţie, şi contraamiral de flotilă cu o stea, pentru cei din arma marină - 56 de ani;
b) pentru general-maior cu două stele, respectiv contraamiral cu două stele, pentru cei din arma marină - 57 de ani;
c) pentru general-locotenent cu trei stele, respectiv viceamiral cu trei stele, pentru cei din arma marină - 58 de ani;
d) pentru general cu patru stele, respectiv amiral cu patru stele, pentru cei din arma marină - 59 de ani.
În situaţia în care limitele de vârstă în grad prevăzute la alin. 2 sunt mai mici decât vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia asigurărilor sociale şi pensiilor care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, generalii şi amiralii sunt menţinuţi în activitate până la vârsta standard.
Prevederile alin. 2 se aplică exclusiv Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne.
Generalii şi amiralii din cadrul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază sunt menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, sau sunt trecuţi în rezervă, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.
În raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei.
Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare în rezervă pot fi menţinute în evidenţă sunt de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a şi 63 de ani pentru clasa a III-a.

Art. 87
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate condamnaţi prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia, precum şi cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării ori cu amendă se trec în rezerva sau direct în retragere.
Cadrele militare în activitate condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia se trec în rezervă sau direct în retragere din oficiu.
Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori graţiate, înainte de începerea executării pedepsei sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menţinute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic comandanţilor/şefilor care au stabilite competenţe în acest sens, prin ordin al ministrului apărării naţionale.


Art. 88
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pentru care consiliile de judecată au stabilit ca au încălcat prevederile art. 28 şi 30 alin. 2 se trec în rezerva sau direct în retragere.

Art. 89
Hotărârea privind menţinerea în activitate a cadrelor militare trimise în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni se ia după soluţionarea definitivă a cauzei.
Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale se suspendă din funcţie pe perioada în care, fiind în stare de arest preventiv, sunt urmărite penal, trimise în judecată ori sunt judecate de către instanţele judecătoreşti. Pe perioada suspendării din funcţie, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naţionale.
Prin excepţie de la prevederile alin. 2, cadrele militare, pe perioada suspendării din funcţie, pot beneficia de dreptul prevăzut la art. 9 lit. e) şi de dreptul de folosinţă a locuinţei de serviciu.
Cadrele militare în activitate din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază se pun la dispoziţie când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate.
În Ministerul Apărării Naţionale, cadrele militare în activitate se pun la dispoziţie când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate, numai la propunerea consiliilor de judecată şi a comandanţilor de unităţi.
Cadrele militare puse la dispoziţie în condiţiile prevăzute la alin. 4 şi 5 îndeplinesc atribuţiile stabilite, în scris, de comandanţii unităţilor din care fac parte şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum, precum şi de celelalte drepturi stabilite cadrelor militare în activitate conform dispoziţiilor legale.
În cazul în care s-a dispus achitarea, încetarea procesului penal, renunţarea la aplicarea pedepsei, clasarea ori renunţarea la urmărirea penală, cadrele militare care au fost suspendate din funcţie în condiţiile alin. 2 şi care s-au aflat la dispoziţie în condiţiile alin. 4 şi 5 sunt repuse în drepturile avute la data suspendării din funcţie sau la data punerii la dispoziţie, după caz, inclusiv în funcţia deţinută anterior sau în una echivalentă, şi vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat în perioada cât s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispoziţie, potrivit normelor legale în vigoare la data reîncadrării în funcţie.
Cadrele militare condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executarea acesteia care anterior au fost suspendate din funcţii se trec în rezervă începând cu data suspendării.
Cadrelor militare care au comis fapte pentru care s-a început urmărirea penală sau pentru care au fost trimise în judecată li se pot aplica sancţiuni disciplinare numai după soluţionarea cauzei de către parchet ori de către instanţa de judecată. În acest timp procedura disciplinară se suspendă.

Art. 90
Cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, nu pot fi trecute în rezervă pe timpul cât se află în incapacitate temporară de muncă, fiind internate în spitale ori sanatorii, se găsesc în concedii medicale sau în concediu pentru creşterea copilului, iar cadrele militare femei, nici în perioada gravidităţii, a concediului de risc maternal şi a celui de maternitate, acordate potrivit art. 15.
Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică celor care urmează să fie trecuţi în rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g), h), j), k) şi l), art. 87 şi 88.

Art. 91
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au angajament cu Ministerul Apărării Naţionale sa îndeplinească serviciul în armata o anumită perioada de timp, în situaţia că nu respecta angajamentul şi sunt trecuţi în rezerva prin aplicarea uneia dintre prevederile de la art. 85 alin. 1 lit. g)-l), art. 87 şi 88, sunt obligaţi sa restituie cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării, în condiţiile stabilite prin lege.

CAPITOLUL. 8
Limitele de vârsta şi stagiile minime în grad


Secţiunea 1
Limitele de vârsta în grad


Art. 92
Abrogat.

Art. 921
Abrogat.

Art. 93
Abrogat.

Art. 931
Abrogat.

Secţiunea a 2-a
Stagiile minime în grad

Art. 94
În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate se stabileşte astfel:
A. Pentru ofiţeri:
a) sublocotenent şi aspirant 3 ani
b) locotenent 5 ani
c) căpitan 5 ani
d) maior şi locotenent-comandor 5 ani
e) locotenent-colonel şi căpitan-comandor 5 ani.
Pentru gradele de colonel, comandor şi superioare acestora nu se stabilesc stagii în grad.
B. Pentru maiştri militari şi subofiţeri:
a) maistru militar clasa a IV-a şi sergent major 4 ani
b) maistru militar clasa a III-a şi plutonier 5 ani
c) maistru militar clasa a II-a şi plutonier major 7 ani
d) maistru militar clasa a I şi plutonier adjutant 6 ani.

Art. 941
Pentru cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 21 lit. A a) stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor, în timp de pace, este de 3 ani.

Art. 95
La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare timpul în care cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale au absentat de la program datorită incapacităţii temporare de muncă şi concediilor prevăzute la art. 15, dacă absenţele însumează 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi.

Art. 96
Stagiul minim în grad se reduce cu un an pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate care, pe întreaga durata a stagiului, îndeplinesc funcţii de personal navigant din aviaţie, de paraşutişti, de personal ambarcat pe submarine, pe vedete torpiloare sau pe alte nave similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi pentru scafandri.

Art. 97
În timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezerva este mai mare cu un an decât cel prevăzut la art. 94, iar în timp de război este cel de la articolul respectiv. La chemarea în activitate, pentru stabilirea stagiului în gradul pe care îl au, li se iau în calcul trei pătrimi din stagiul în gradul pe care îl au ca rezervişti.

Art. 98
În timp de război, stagiul minim în grad se reduce la jumătate pentru ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, precum şi pentru cei în rezerva mobilizaţi în unităţi militare. Timpul cât sunt încadraţi în unităţi în zona acţiunilor militare se socoteşte dublu la calculul stagiului minim în grad.

Art. 99
Timpul cât ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au fost condamnaţi cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori au fost condamnaţi cu executarea acesteia, însă au fost amnistiaţi sau graţiaţi înainte de a începe executarea, precum şi în timpul cât ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezerva au fost condamnaţi la închisoare cu executarea pedepsei într-un loc de detenţie sau prin munca fără privare de libertate, nu se ia în calculul stagiului minim în grad, cu excepţia cazurilor când, în urma rejudecării cauzei, instanţa competenţa a pronunţat achitarea.

CAPITOLUL. 9
Dispoziţii finale şi tranzitorii


Art. 100
Sistemul de evidenta a cadrelor militare în activitate şi în rezerva, metodologia acestei activităţi, în timp de pace şi în timp de război, precum şi organele care ţin evidenta se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, mai puţin situaţiile reglementate prin lege.
Actul oficial prin care se dovedeşte, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, vechimea în serviciul militar şi funcţiile îndeplinite de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri este fişa matricola.

Art. 101
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate pot fi detaşaţi pentru a executa misiuni în afară Ministerului Apărării Naţionale. Detaşarea şi încetarea detaşării se fac prin ordin al ministrului apărării naţionale sau a comandanţilor stabiliţi de acesta.
Pe timpul detaşării, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii au îndatoririle şi drepturile ce le revin din calitatea de cadru militar în activitate, precum şi obligaţia de a participa la pregătirea militară în cadrul unităţii stabilite de Ministerul Apărării Naţionale.
În situaţia când interesele Ministerului Apărării Naţionale o impun, se poate dispune încetarea detaşării cadrelor militare prin ordinul ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor stabiliţi de acesta.

Art. 102
Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii trecuţi în rezerva sau direct în retragere pot fi angajaţi în sectoarele civile pe baza licenţei sau diplomei de absolvire a instituţiilor militare de învăţământ ori li se iau în considerare studiile militare potrivit echivalării stabilite printr-un nomenclator elaborat de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Învăţământului, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art. 103
Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor trecuţi în rezerva potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. c), d) şi e) şi care nu îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de pensie militară de serviciu li se va asigura, cu prioritate, recalificarea şi reintegrarea în munca prin grija Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art. 104
În sensul prevederilor prezentei legi, prin termenul unităţi militare se înţelege companiile şi batalioanele corp aparte, precum şi toate eşaloanele de nivel similar şi superioare acestora.
În caz de război unităţile considerate ca făcând parte din zona acţiunilor militare se stabilesc de către Marele Cartier General.

Art. 105
Pentru menţinerea legăturii ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezerva cu preocupările curente din cadrul armatei, Ministerul Apărării Naţionale organizează acţiuni de informare a acestora cu privire la diverse laturi şi aspecte ale dezvoltării ştiinţei şi artei militare, ale perfecţionării procesului de pregătire a trupelor şi ale înzestrării cu tehnica militară.

Art. 106
Ofiţerii în activitate şi în rezerva care la data intrării în vigoare a prezentei legi au gradul de locotenent major vor fi înaintaţi în gradul următor astfel:
a) cei care sunt în ultimul an de stagiu în grad ori au depăşit acest stagiu vor fi înaintaţi în gradul de căpitan;
b) ofiţerii în activitate care au o vechime în grad de până la 4 ani şi ofiţerii în rezerva care au o vechime în grad de până la 5 ani vor fi înaintaţi în gradul de căpitan şi li se va prelungi stagiul în acest grad cu numărul de ani cu care au fost înaintaţi în grad mai devreme decât în condiţiile prevăzute de reglementările existente până la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Ofiţerii în activitate menţionaţi la alin. 1 se înaintează în gradul următor fără a li se cere să fie încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad egal sau mai mare decât gradul de căpitan.
Ofiţerilor care la aceeaşi dată au gradul de locotenent li se prelungeşte stagiul în grad, peste cel stabilit la art. 94, cu 3 ani celor în activitate şi cu 4 ani celor în rezerva.
Ofiţerii în activitate menţionaţi la alin. 3, pe timpul celor 3 ani, dar numai până la prima modificare a soldelor de grad, vor primi solda de grad corespunzătoare gradului de locotenent major, prevăzută în reglementările existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 107
Dispoziţiile art. 55 alin. 1, referitoare la vechimea în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au ofiţerii ce urmează a fi înaintaţi în gradul următor, se aplică după un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Dispoziţiile art. 56 alin. 1 paragraful B lit. a) şi ale art. 80 se aplică ofiţerilor în activitate după o perioadă de 3 ani, timp în care se poate organiza şi examenul pentru gradul de maior, iar cele de la art. 56 alin. 1 paragraful B lit. b) şi paragraful C lit. c), după o perioadă de 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. b) vor putea fi înaintaţi în gradul următor în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv de comandor.
În termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elimina toate cazurile care intra sub incidenţa dispoziţiilor art. 74 alin. 2.
Ofiţerii cu grade de la căpitan la locotenent-colonel şi căpitan-comandor care, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt trecuţi în rezerva sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a)-e) şi nu au fost înaintaţi în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate, deoarece nu erau încadraţi pe funcţii corespunzătoare noilor grade, la trecerea în rezerva sau direct în retragere vor fi înaintaţi în gradul următor, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la cap. IV, cu excepţia celor de la art. 54.
Cadrelor militare li se conferă ordinul sau medalia "Meritul Militar", conform prevederilor legale în vigoare, acordându-li-se brevete care atesta decoraţiile conferite.
Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii fără studii militare superioare, încadraţi pe funcţii de colonel, respectiv comandor, vor putea fi avansaţi în gradul următor, în timp de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în urma promovării examenului pentru gradul de colonel, respectiv comandor, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 56 alin. 1 paragraful C lit. a).

Art. 108
Prevederile din prezenta lege referitoare la cadrele militare în rezerva şi în retragere, pensionari militari, se aplică şi celor aflaţi în plata la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 1081
Gradul de sergent acordat militarilor din Ministerul Apărării Naţionale până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se înlocuieşte cu gradul de caporal.

Art. 109
Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor aparţinând Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei, respectiv serviciilor de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale care, potrivit legii, au în structurile proprii personal militar.
Competentele ministrului apărării naţionale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii ministerelor şi serviciilor respective; cele ale şefului Statului Major General, de către înlocuitorii de drept ai acestora, iar cele ale colegiului ministerului, de consiliul director.
Dispoziţiile art. 2 alin. 21 paragraful A, paragraful B lit. a) şi b), art. 5 alin. 2, art. 411, art. 50 alin. 5, art. 51 alin. 2, art. 751, art. 85 alin. 1 lit. e1) şi art. 1081 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale.
Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condiţiile de menţinere în magistratură şi celelalte aspecte ale carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor militari sunt supuse normelor care reglementează statutul judecătorilor şi procurorilor.
Dispoziţiile art. 27 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul Român de Informaţii.
Dispoziţiile art. 85 alin. 1 lit. n) se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe.
Dispoziţiile art. 771 şi art. 78 alin. 3 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Dispoziţiile art. 85 alin. 6 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Dispoziţiile art. 87 alin. 1 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Protecţie şi Pază.
Dispoziţiile art. 87 alin. 2 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Dispoziţiile art. 87 alin. 3 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.
Dispoziţiile art. 89 alin. 5 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul de Informaţii Externe.
Dispoziţiile art. 2 alin. 2, art. 55 alin. 1 şi art. 56-59, 62, 80 şi 81 nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din Ministerul Apărării Naţionale.

Art. 110
Transferul cadrelor militare între ministerele şi serviciile menţionate la art. 109 se face prin ordin al conducătorului instituţiei din subordinea căreia se transfera, la cererea ori cu acordul conducătorului instituţiei la care se transfera.

Art. 111
Miniştrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat şi asimilaţii acestora, civili, din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile prevăzute la art. 109, beneficiază de drepturile materiale stabilite în prezenta lege pentru cadrele militare în activitate, echivalente ofiţerilor cu grad de general, respectiv de amiral.

Art. 112
În sensul prevederilor prezentei legi, familia cadrelor militare cuprinde soţul, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestora.

Art. 113
Prezenta lege intră în vigoare după 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. La aceeaşi dată Statutul corpului ofiţerilor, Statutul corpului maiştrilor militari şi Statutul corpului subofiţerilor, aprobate prin H.C.M. nr. 1.177/1965, nr. 924/1964 şi nr. 1.178/1965, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abroga.