Legislaţie

Punem ţara înainte de orice, datoria înainte de propria persoană, suntem mândri ştiind că tot ceea ce facem este pentru România.

Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004
privind privind prevenirea şi combaterea terorismului

Parlamentul României adoptă prezenta lege



CAPITOLUL. I
Dispoziţii generale



Art. 1
Terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, având următoarele caracteristici:
a) sunt săvârşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, împotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive;
b) au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică;
c) vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinând acestora;
d) produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.

Art. 2
Faptele săvârşite de entităţile teroriste sunt sancţionate potrivit prevederilor prezentei legi, dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
a) sunt săvârşite, de regulă, cu violenţă şi produc stări de nelinişte, nesiguranţă, teamă, panică sau teroare în rândul populaţiei;
b) atentează grav asupra factorilor umani specifici şi nespecifici, precum şi asupra factorilor materiali;
c) urmăresc realizarea unor obiective specifice, de natură politică, prin determinarea autorităţilor statului sau a unei organizaţii internaţionale să dispună, să renunţe sau să influenţeze luarea unor decizii în favoarea entităţii teroriste.

Art. 3
Actele de terorism sunt de natură transnaţională, dacă:
a) sunt săvârşite pe teritoriul a cel puţin două state;
b) sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificării, pregătirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat;
c) sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar implică o entitate teroristă care desfăşoară activităţi pe teritoriul altui stat;
d) sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substanţiale pe teritoriul altui stat.

Art. 4
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:
1. entitate teroristă - persoană, grupare, grup structurat sau organizaţie care:
a) comite sau participă la acte teroriste;
b) se pregăteşte să comită acte teroriste;
c) promovează sau încurajează terorismul;
d) sprijină, sub orice formă, terorismul;
2. terorist - persoana care a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege ori intenţionează să pregătească, să comită, să faciliteze sau să instige la acte de terorism;
3. grup structurat - un grup care nu este format aleatoriu pentru săvârşirea imediată a unui act terorist, nu presupune un număr constant de membri şi nu necesită stabilirea, în prealabil, a rolului acestora sau a unei structuri ierarhice;
4. grupare teroristă - grup structurat mai mare de două persoane, înfiinţat de o anumită perioadă de timp şi care acţionează concertat pentru comiterea de acte teroriste;
5. organizaţie teroristă - structură constituită ierarhic, cu ideologie proprie de organizare şi acţiune, având reprezentare atât la nivel naţional, cât şi internaţional şi care, pentru realizarea scopurilor specifice, foloseşte modalităţi violente şi/sau distructive;
6. conducerea unei entităţi teroriste - îndrumarea, supravegherea, controlul sau coordonarea activităţilor unui grup structurat, ale unei grupări sau organizaţii teroriste;
7. acţiuni teroriste - pregătirea, planificarea, favorizarea, comiterea, conducerea, coordonarea şi controlul asupra actului terorist, precum şi orice alte activităţi desfăşurate ulterior comiterii acestuia, dacă au legătură cu actul terorist;
8. fonduri - bunuri de orice natură, corporale sau necorporale, mobile ori imobile, dobândite prin orice mijloc şi documente sau instrumente juridice în orice formă, incluzându-se forma electronică ori numerică, care atestă un drept de proprietate sau un interes asupra acestor bunuri, credite bancare, cecuri de călătorie, cecuri bancare, mandate, acţiuni, titluri, obligaţiuni, drepturi speciale de tragere şi scrisori de credit, fără ca această enumerare să fie limitativă;
9. propaganda - răspândirea în mod sistematic sau apologia unor idei, concepţii ori doctrine, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi;
10. factori umani specifici - persoanele incluse direct în mecanismele funcţionale politogene ale entităţii-ţintă, respectiv demnitari, militari, funcţionari, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale;
11. factori umani nespecifici - persoanele incluse indirect în mecanismele politogene ale entităţii-ţintă, în general populaţia civilă;
12. factori materiali - factorii de mediu, culturile agricole şi şeptelul, alimentele şi alte produse de consum curent, obiectivele de importanţă strategică, militare sau cu utilitate militară, facilităţile de infrastructură ale vieţii sociale, facilităţile de stat şi guvernamentale, sistemele de transport, telecomunicaţii şi informaţionale, simbolurile şi valorile naţionale, precum şi bunurile mobile sau imobile ale organizaţiilor internaţionale;
13. facilităţi de stat şi guvernamentale - mijloacele de transport permanente sau temporare, folosite de reprezentanţii unui stat, membrii guvernului, ai autorităţii legislative sau judecătoreşti, funcţionarii, angajaţii unui stat sau ai oricărei alte autorităţi publice ori ai unei organizaţii interguvernamentale, în legătură cu actele lor oficiale;
14. obiective de importanţă strategică - obiectivele forţelor armate sau cele de importanţă deosebită pentru apărarea ţării, activitatea statului, economie, cultură şi artă, localurile misiunilor diplomatice sau ale unor organizaţii internaţionale, precum şi facilităţile de infrastructură sau locurile de utilitate publică;
15. loc de utilitate publică - acea parte a unei clădiri, teren, stradă, cale navigabilă, loc comercial, de afaceri, cultural-sportiv, istoric, educaţional, religios, de recreere, precum şi orice alt loc care este accesibil publicului;
16. facilităţi de infrastructură - utilitatea publică sau privată care asigură sau distribuie servicii în beneficiul populaţiei, precum: apă şi canalizare, energie, combustibil, comunicaţii, servicii bancare şi servicii medicale, reţele de telecomunicaţii şi informaţionale;
17. sistem de transport - toate facilităţile, mijloacele de transport şi instrumentele publice sau private, folosite în sau pentru serviciile publice, pentru transportul de persoane sau de mărfuri;
18. criza teroristă - situaţia de fapt creată anterior sau în urma săvârşirii unui atac terorist, prin care:
a) sunt întrerupte sau afectate grav o serie de activităţi economice, sociale, politice sau de altă natură;
b) sunt puşi în pericol factori umani, specifici şi nespecifici, sau factori materiali importanţi;
c) siguranţa populaţiei sau a unei colectivităţi este expusă la riscuri majore;
d) este necesar a se acţiona prin măsuri defensive ori ofensive pentru înlăturarea ameninţărilor generate de situaţia de fapt creată;
19. profit al entităţii teroriste - orice bun care reprezintă, parţial sau total, direct ori indirect, un beneficiu obţinut în urma săvârşirii actelor teroriste sau a desfăşurării unor activităţi conexe terorismului;
20. intervenţie antiteroristă - ansamblul măsurilor defensive realizate anterior producerii unor atacuri teroriste iminente, folosite pentru reducerea vulnerabilităţii factorilor umani, specifici şi nespecifici, şi a factorilor materiali;
21. intervenţie contrateroristă - ansamblul măsurilor ofensive realizate în scopul capturării sau anihilării teroriştilor, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii legale, în cazul desfăşurării ori producerii unui atac terorist.


CAPITOLUL. II
Realizarea activităţii de prevenire şi combatere a terorismului

SECŢIUNEA 1
Sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului


Art. 5
Prevenirea şi combaterea terorismului se realizează în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale privind reprimarea terorismului, la care România este parte, precum şi cu respectarea reglementărilor internaţionale şi a legislaţiei interne referitoare la drepturile omului.

Art. 6
(1) La nivel naţional activitatea de prevenire şi combatere a terorismului se organizează şi se desfăşoară în mod unitar, potrivit prezentei legi.
(2) În acest scop cooperarea în domeniu se realizează ca Sistem naţional de prevenire şi combatere a terorismului, denumit în continuare SNPCT, la care participă următoarele autorităţi şi instituţii publice:
a) Serviciul Român de Informaţii, cu rol de coordonare tehnică;
b) Ministerul Administraţiei şi Internelor;
c) Ministerul Apărării Naţionale;
d) Ministerul Afacerilor Externe;
e) Ministerul Economiei şi Comerţului;
f) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
g) Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor;
h) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
i) Ministerul Sănătăţii;
j) Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;
k) Ministerul Finanţelor Publice;
l) Ministerul Integrării Europene; m) Ministerul Justiţiei;
n) Serviciul de Informaţii Externe;
o) Serviciul de Protecţie şi Pază;
p) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;
q) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
r) Banca Naţională a României;
s) Agenţia Naţională de Control al Exporturilor;
t) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;
u) Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
(3) În structura Serviciului Român de Informaţii - ca autoritate naţională în domeniu - se înfiinţează Centrul de coordonare operativă antiteroristă, denumit în continuare CCOA, prin intermediul căruia Serviciul Român de Informaţii asigură coordonarea tehnică a SNPCT.

Art. 7
În scopul prevenirii şi combaterii actelor de terorism şi a faptelor asimilate acestora, autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT desfăşoară activităţi specifice, individual sau în cooperare, în conformitate cu atribuţiile şi competenţele lor legale şi cu prevederile Protocolului general de organizare şi funcţionare a Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Art. 8
Ministerele şi celelalte autorităţi şi instituţii publice cu atribuţii în aplicarea prevederilor prezentei legi au obligaţia de a sesiza Serviciul Român de Informaţii cu privire la persoanele fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau de favorizarea în orice mod a actelor de terorism.

Art. 9
Instituţiile şi persoanele juridice, altele decât cele din componenţa SNPCT, precum şi persoanele fizice, care au cunoştinţă despre date şi indicii privind comiterea, favorizarea ori finanţarea actelor de terorism, au următoarele obligaţii:
a) să sesizeze de îndată autorităţile competente în domeniu;
b) să permită accesul reprezentanţilor autorităţilor competente în imobile, precum şi la datele şi informaţiile care au legătură cu actele de terorism;
c) să acorde sprijinul necesar îndeplinirii atribuţiilor pe linia prevenirii şi combaterii terorismului, la solicitarea autorităţilor competente.

Art. 10
Atribuţiile specifice, potrivit art. 7, pe linia prevenirii terorismului constau în:
a) activităţi informativ-operative;
b) activităţi împotriva fluxurilor de alimentare cu resurse umane a entităţilor teroriste, desfăşurate în interiorul şi/sau în exteriorul teritoriului naţional;
c) activităţi împotriva fluxurilor de alimentare cu mijloace specifice de acţiune, precum şi cu resurse financiare, logistice sau informaţionale a entităţilor teroriste, desfăşurate în interiorul şi/sau în exteriorul teritoriului naţional;
d) activităţi de pază, protecţie şi alte forme speciale de descurajare realizate de forţele unor autorităţi şi instituţii publice din componenţa SNPCT, pentru asigurarea securităţii principalelor categorii de factori umani şi de obiective autohtone ori străine de pe teritoriul naţional, precum şi a principalelor obiective româneşti din străinătate, potenţial vizate de entităţi teroriste;
e) activităţi de pregătire a intervenţiei în urgenţe civile, generate de acţiuni teroriste, în vederea limitării şi combaterii efectelor acestora;
f) activităţi de informare şi relaţii publice;
g) activităţi de cooperare internaţională;
h) activităţi de instruire şi perfecţionare profesională;
i) activităţi destinate optimizării continue a cadrului legislativ aplicabil categoriilor de misiuni ce revin SNPCT, inclusiv sub aspect penal şi procesual-penal.

Art. 11
Atribuţiile specifice, potrivit art. 7, pe linia combaterii terorismului constau în:
a) activităţi de identificare şi alte activităţi desfăşurate, potrivit atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor publice componente ale SNPCT, în vederea tragerii la răspundere, potrivit legii, a persoanelor care iniţiază, pregătesc, comit ori favorizează actele de terorism;
b) intervenţia antiteroristă, în situaţia iminenţei producerii unui atac terorist, şi, respectiv, intervenţia contrateroristă, când se desfăşoară ori s-au produs atacuri teroriste;
c) participarea la operaţiuni de combatere a terorismului prin cooperare internaţională.

Art. 12
(1) În cazul unui atac terorist, Serviciul Român de Informaţii, prin unitatea specializată, execută intervenţia contrateroristă, independent sau în cooperare cu alte forţe abilitate, pe întregul teritoriu al ţării, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti, în scopul capturării ori anihilării acestora, eliberării ostaticilor şi al restabilirii ordinii legale.
(2) Intervenţia contrateroristă se execută cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi se realizează potrivit metodologiei elaborate de Serviciul Român de Informaţii, aprobată prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(3) Intervenţia antiteroristă, în situaţia iminenţei producerii unui atac terorist, se realizează în condiţiile metodologiei aprobate de conducerea Serviciului Român de Informaţii.
(4) La solicitarea Serviciului Român de Informaţii, în funcţie de amploarea şi de natura acţiunii teroriste, pot fi angrenate, în condiţiile legii, forţe cu misiuni specifice din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi din alte structuri din sistemul securităţii şi apărării naţionale.

Art. 13
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 10 şi 11, autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT desemnează reprezentanţi, la nivelul de secretari de stat sau de subsecretari de stat, care se întrunesc în şedinţă plenară, cel puţin o dată pe an, la care participă şi prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT desemnează experţi permanenţi, care constituie un grup de lucru ce se întruneşte o dată la 6 luni sau ori de câte ori este nevoie.
(3) Cu ocazia întrunirilor prevăzute la alin. (2), grupul de lucru evaluează modul de îndeplinire a prevederilor Protocolului general de organizare şi funcţionare a SNPCT şi prezintă Consiliului Suprem de Apărare a Ţării rapoarte în consecinţă.

Art. 14
(1) CCOA este structura organizatorico-funcţională ce asigură continuitatea şi coerenţa funcţionării sistemului de legătură ce articulează componentele SNPCT.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice din componenţa SNPCT vor desemna câte un reprezentant permanent la CCOA, în vederea asigurării schimbului de date şi informaţii.
(3) Structura şi efectivele CCOA se aprobă prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(4) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Serviciul Român de Informaţii va supune aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării Regulamentul de organizare şi funcţionare a CCOA.

Art. 15
Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în SNPCT asigură accesul reprezentanţilor CCOA în sediile lor şi în obiectivele speciale din componenţa acestora, pentru verificarea informaţiilor şi/sau desfăşurarea activităţilor specifice de prevenire şi combatere a terorismului.

Art. 16
Sunt exceptate de la prevederile art. 15 Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Art. 17
CCOA are următoarele atribuţii:
a) coordonează activităţile desfăşurate în cadrul SNPCT, prin reprezentanţi desemnaţi de autorităţile şi instituţiile publice din componenţa SNPCT;
b) asigură operativ schimbul de date şi informaţii între autorităţile şi instituţiile publice componente ale SNPCT privind activităţile cu caracter terorist;
c) integrează datele şi informaţiile obţinute, în scopul stabilirii şi întreprinderii măsurilor care se impun;
d) monitorizează activităţile teroriste şi informează operativ autorităţile şi instituţiile publice abilitate din cadrul SNPCT;
e) în situaţii de criză teroristă asigură suportul logistic şi operaţional pentru funcţionarea operativă a Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă, care este integrat funcţional în mecanismul general de gestionare a crizelor şi organizat conform legii;
f) transmite autorităţilor şi instituţiilor publice competente din cadrul SNPCT datele şi informaţiile care fac obiectul întreprinderii de măsuri, conform atribuţiilor legale.

Art. 18
În structura organizatorică a autorităţilor şi instituţiilor publice componente ale SNPCT se înfiinţează compartimente speciale, cu funcţionare permanentă, şi se desemnează persoane care asigură suportul structural şi funcţional pentru desfăşurarea coerentă a activităţilor de cooperare, precum şi legătura continuă cu CCOA.

Art. 19
(1) Sarcina privind actualizarea periodică a prevederilor Protocolului general de organizare şi funcţionare a SNPCT revine membrilor SNPCT, în funcţie de modificările înregistrate în domeniu, precum şi Serviciului Român de Informaţii, în calitate de coordonator tehnic.
(2) Orice modificare a Protocolului general de organizare şi funcţionare a SNPCT va fi supusă aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

SECŢIUNEA a 2-a
Măsuri privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii

Art. 20
Ameninţările la adresa securităţii naţionale a României în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute în prezenta lege constituie temeiul legal pentru organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale să solicite autorizarea efectuării unor activităţi specifice culegerii de informaţii, potrivit procedurii prevăzute în Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, care se aplică în mod corespunzător.

Art. 21
Abrogat.

Art. 22
Abrogat.

CAPITOLUL. III
Prevenirea finanţării actelor de terorism


SECŢIUNEA 1
Operaţiuni financiar-bancare interzise


Art. 23
(1) Sunt interzise operaţiunile financiar-bancare între rezidenţi şi nerezidenţi, precum şi între nerezidenţi, constând în operaţiuni de cont curent sau de cont de capital, inclusiv operaţiunile de schimb valutar, astfel cum sunt definite prin reglementările valutare emise de Banca Naţională a României, efectuate pentru sau în contul persoanelor fizice ori juridice prevăzute în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, aprobată prin Legea nr. 466/2002.
(2) Activele persoanelor cuprinse în anexa prevăzută la alin. (1) sunt blocate, fiind interzis orice transfer, prin orice modalitate, inclusiv bancară.

Art. 24
(1) Anexa prevăzută la art. 23 alin. (1) se completează şi se actualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, în baza informaţiilor primite de la Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
(2) Completarea şi actualizarea anexei prevăzute la art. 23 alin. (1) se fac, în măsura posibilului, cu date de identificare a persoanelor fizice şi juridice, precum naţionalitatea, cetăţenia, data şi locul naşterii, în cazul persoanelor fizice, şi sediul, naţionalitatea şi numărul de înregistrare, în cazul persoanelor juridice.
(3) Datele de identificare se solicită Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite de către Ministerul Afacerilor Externe, la cererea Ministerului Finanţelor Publice.

Art. 25
Personalul instituţiilor financiar-bancare are obligaţia de a refuza efectuarea operaţiunilor prevăzute la art. 23 alin. (1) şi de a sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Curtea de Apel.

SECŢIUNEA a 2-a
Operaţiuni financiar-bancare supuse autorizării


Art. 26
(1) Autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi în SNPCT, precum şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor colaborează pentru întocmirea şi actualizarea listelor cuprinzând persoanele fizice şi juridice suspecte de săvârşirea sau finanţarea actelor de terorism, altele decât cele menţionate în anexa prevăzută la art. 23 alin. (1), care se transmit CCOA.
(2) Listele cuprind şi datele de identificare prevăzute la art. 24 alin. (2).
(3) În cazul în care listele nu cuprind datele de identificare, CCOA solicită efectuarea verificărilor care se impun pentru obţinerea informaţiilor necesare, potrivit competenţelor ce revin fiecărei instituţii.

Art. 27
Listele rezultate sunt transmise de CCOA Ministerului Finanţelor Publice, care întocmeşte o listă unică pe baza listelor prevăzute la art. 26 alin. (1), pe care o supune spre aprobare Guvernului.

Art. 28
Operaţiunile financiar-bancare prevăzute la art. 23 alin. (1), dacă sunt efectuate pentru sau în contul persoanelor înscrise în lista prevăzută la art. 27, sunt supuse autorizării prealabile a Băncii Naţionale a României, a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, după caz.

Art. 29
(1) Personalul instituţiilor financiar-bancare are obligaţia de a sesiza conducerea instituţiei din care face parte cu privire la solicitarea de a efectua operaţiunea financiar-bancară supusă autorizării.
(2) Instituţiile financiar-bancare din România prezintă de îndată Băncii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sau Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor documentaţia privind operaţiunea financiar-bancară supusă autorizării.

Art. 30
(1) Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare sau Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 5 zile de la prezentarea documentaţiei, emite autorizarea operaţiunii prevăzute la art. 28 sau, după caz, refuză emiterea autorizării şi sesizează Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, precum şi Serviciul Român de Informaţii.
(2) Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor emit, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, reglementări privind documentaţia necesară operaţiunilor financiar-bancare supuse autorizării.

Art. 31
Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor controlează modul de ducere la îndeplinire de către instituţiile supravegheate a dispoziţiilor prezentei legi şi aplică sancţiunile legale prevăzute în competenţa acestora.

CAPITOLUL. IV
Infracţiuni şi contravenţii


Art. 32
(1) Constituie acte de terorism şi se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime, şi cu interzicerea unor drepturi săvârşirea uneia dintre următoarele fapte care, prin natura sau prin contextul săvârşirii lor, pot aduce atingere gravă unei ţări ori unei organizaţii internaţionale, atunci când sunt săvârşite în scopul de a intimida populaţia sau de a constrânge o autoritate publică sau o organizaţie internaţională să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act ori pentru a destabiliza grav sau a distruge structurile politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale:
a) omorul, omorul calificat sau vătămarea corporală;
b) ameninţarea sau lipsirea de libertate;
c) distrugerea;
d) comunicarea de informaţii false, care pune în pericol siguranţa zborului sau navigaţiei unei nave ori aeronave;
e) săvârşirea, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme sau al unei substanţe, a unui act de violenţă împotriva unei persoane aflate într-un aeroport civil, dacă fapta a pus în pericol siguranţa şi securitatea în acest aeroport, precum şi săvârşirea oricărui act de violenţă fizică ori psihică asupra unei persoane aflate la bordul unei aeronave civile în zbor sau în pregătire de zbor ori asupra personalului navigant al acesteia;
f) distrugerea sau deteriorarea gravă, cu ajutorul unui dispozitiv, al unei arme ori al unei substanţe, a instalaţiilor unui aeroport civil sau a unei aeronave în serviciu ori care nu este în serviciu, dar se află pe un aeroport sau cauzarea de deteriorări care fac aeronava indisponibilă de zbor ori care sunt de natură să îi pună în pericol siguranţa în zbor, precum şi întreruperea serviciilor de aeroport, dacă fapta compromite sau este de natură a compromite siguranţa şi securitatea în acel aeroport;
g) distrugerea sau deteriorarea instalaţiilor ori a serviciilor de navigaţie aeriană sau perturbarea funcţionării acestora, dacă fapta a pus în pericol siguranţa zborului;
h) plasarea pe o aeronavă civilă, prin orice mijloc, a unui dispozitiv sau a unei substanţe capabil/capabile să distrugă acea aeronavă ori să îi producă deteriorări care o fac inaptă de zbor sau care sunt de natură să pericliteze siguranţa acesteia în zbor;
i) preluarea fără drept a unei aeronave, prin orice mijloace, precum şi exercitarea fără drept a controlului asupra acesteia;
j) luarea în stăpânire a unei nave ori a unei platforme fixe sau exercitarea controlului asupra acesteia, prin violenţă ori ameninţare;
k) comiterea de violenţe asupra unei persoane aflate la bordul unei nave ori al unei platforme fixe, dacă acest act este de natură să pericliteze siguranţa navei ori a platformei fixe;
l) distrugerea unei platforme fixe ori a unei nave sau cauzarea de daune platformei fixe ori încărcăturii unei nave, de natură să pericliteze siguranţa platformei sau a navigaţiei navei;
m) plasarea pe o navă sau pe o platformă fixă, prin orice mijloc, a unui dispozitiv ori a unei substanţe apt/apte să le distrugă sau care să cauzeze platformei, navei ori încărcăturii sale daune ce compromit sau sunt de natură să pericliteze siguranţa platformei ori a navigaţiei navei;
n) distrugerea sau avarierea în mod grav a platformei fixe ori a instalaţiilor sau serviciilor de navigaţie ori producerea de grave perturbaţii în funcţionare, dacă unul dintre aceste acte este de natură să pericliteze siguranţa platformei fixe sau a navigaţiei unei nave;
o) nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a regimului materialelor nucleare şi al altor materii radioactive, precum şi nerespectarea regimului materiilor explozive;
p) atentatul care pune în pericol securitatea naţională, atentatul contra unei colectivităţi şi actele de diversiune;
q) fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice şi infracţiuni contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice;
r) preluarea fără drept a mijloacelor de transport colective de pasageri sau de mărfuri.
(2) Pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1) nu se poate aplica pedeapsa amenzii.
(3) Constituie, de asemenea, acte de terorism şi se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, săvârşirea următoarelor fapte, în unul dintre scopurile prevăzute la alin. (1):
a) producerea, dobândirea, deţinerea, transportul, furnizarea sau transferarea către alte persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, dispozitive explozive de orice fel, precum şi cercetarea în domeniu ori dezvoltarea de asemenea arme sau dispozitive;
b) introducerea sau răspândirea în atmosferă, pe sol, în subsol ori în apă de produse, substanţe, materiale de orice fel, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor ori a animalelor sau mediul înconjurător ori în scopul provocării de incendii, inundaţii sau explozii care au drept efect punerea în pericol a vieţilor umane;
c) perturbarea ori întreruperea aprovizionării cu apă, electricitate sau orice altă resursă naturală fundamentală, care au drept efect punerea în pericol a vieţilor umane.

Art. 33
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi săvârşirea, în unul dintre scopurile prevăzute la art. 32 alin. (1), a uneia dintre următoarele fapte:
a) procurarea, deţinerea, confecţionarea, fabricarea, transportul sau furnizarea de produse ori tehnologii cu dublă utilizare sau de produse militare ori de substanţe explozive sau inflamabile, în scopul producerii de mijloace distructive, dispozitive explozive de orice fel, precum şi a substanţelor chimice, biologice, radiologice ori nucleare, de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, animalelor sau mediul;
b) instruirea sau pregătirea unei persoane privind folosirea ori fabricarea armelor de foc, muniţiilor, explozivelor, dispozitivelor explozive de orice fel, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, inclusiv a oricăror echipamente concepute special pentru a fi utilizate în legătură directă cu folosirea substanţelor chimice, biologice, radiologice ori nucleare.
(2) Constituie, de asemenea, infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi săvârşirea uneia dintre următoarele fapte:
a) înlesnirea trecerii frontierei, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate a unei persoane care a participat sau a comis ori urmează să participe sau să comită o infracţiune prevăzută la alin. (1) ori la art. 32 alin. (1) sau (3);
b) culegerea sau deţinerea, în scopul transmiterii, ori punerea la dispoziţie de date şi informaţii despre obiective vizate de o entitate teroristă;
c) falsificarea de înscrisuri oficiale în scopul înlesnirii săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege;
d) şantajul săvârşit în scopul comiterii unui act de terorism;
e) participarea la instruirea sau pregătirea în vederea folosirii mijloacelor distructive, substanţelor toxice ori periculoase, armelor de foc, dispozitivelor explozive de orice fel, muniţiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în scopul comiterii unui act de terorism;
f) furtul calificat săvârşit în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la art. 32 alin. (1) şi (3) şi la alin. (1) şi (2) din prezentul articol.

Art. 331
Constituie infracţiune fapta de a recruta o persoană pentru săvârşirea uneia dintre faptele prevăzute la art. 32 alin. (1) şi (3) şi art. 33 şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani.

Art. 332
(1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni prevăzute de prezenta lege se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este comisă de un funcţionar public, pedeapsa este închisoarea de la un an la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat.
(3) Dacă instigarea publică a avut ca urmare comiterea infracţiunii la care s-a instigat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
(4) Promovarea unui mesaj prin propagandă săvârşită prin orice mijloace, în public, cu intenţia de a instiga la săvârşirea uneia dintre infracţiunile enumerate la art. 32 alin. (1) şi (3) şi art. 33 alin. (1) şi alin. (2) lit. e), indiferent dacă mesajul susţine sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârşite sau nu respectivele infracţiuni, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani."

Art. 34
(1) Tentativa faptelor prevăzute la art. 32, 33 şi 331 se pedepseşte.
(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea săvârşirii acestor infracţiuni.

Art. 35
(1) Fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, fără a se putea depăşi maximul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea ce intră în scopul asocierii.
(2) Fapta de a conduce o entitate teroristă se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 36
(1) Constituie infracţiune de finanţare a terorismului colectarea sau punerea la dispoziţie, direct ori indirect, de fonduri, licite sau ilicite, cunoscând că acestea urmează a fi folosite, în tot ori în parte, pentru săvârşirea actelor de terorism sau pentru susţinerea unei entităţi teroriste şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2) Săvârşirea unei infracţiuni în scopul obţinerii de fonduri, cunoscând că acestea urmează a fi folosite, în tot sau în parte, pentru săvârşirea actelor de terorism ori pentru susţinerea unei entităţi teroriste, se pedepseşte cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, al cărei maxim se majorează cu 3 ani.
(3) Dacă fondurile obţinute în condiţiile alin. (2) au fost puse la dispoziţia entităţii teroriste, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(4) Tentativa la faptele prevăzute de alin. (1) se pedepseşte.

Art. 37
(1) Ameninţarea prin orice mijloace a unei persoane fizice, juridice sau a unei colectivităţi cu folosirea de arme de foc, arme nucleare, chimice, biologice, instalaţii nucleare ori dispozitive generatoare de radiaţii ionizante, cu provocarea unei explozii nucleare sau a unui accident nuclear ori cu răspândirea sau folosirea de produse, substanţe, microorganisme, toxine ori materiale, de orice fel, de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător sau să cauzeze consecinţe deosebit de grave, săvârşită în scopul prevăzut la art. 32 alin. (1), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2) Dacă ameninţarea prevăzută la alin. (1) a fost adresată unui stat sau unei organizaţii internaţionale, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Art. 38
Alarmarea, prin orice mijloace şi fără un motiv întemeiat, a unei persoane fizice sau juridice ori a unei colectivităţi, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, a organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale sau de menţinere a ordinii publice, cu privire la folosirea de arme de foc, arme nucleare, chimice, biologice, radiologice ori la răspândirea sau folosirea de produse, substanţe, microorganisme, toxine ori materiale, de orice fel, de natură să pună în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor ori a animalelor sau mediul înconjurător ori să cauzeze consecinţe deosebit de grave, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Art. 39
Abrogat.

Art. 40
(1) Competenţa de judecată în primă instanţă a infracţiunilor de terorism aparţine curţii de apel.
(2) Abrogat.

Art. 41
Abrogat.

Art. 42
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei următoarele fapte:
a) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 25 şi 29 de către personalul instituţiilor financiar-bancare;
b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 30 alin. (1) de către Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare sau Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
c) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 41 de către operatorii sau furnizorii de servicii poştale, respectiv de către cei de reţele de comunicaţii electronice.
(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit în acest scop de Banca Naţională a României, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, precum şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor, după caz.

Art. 43
Dispoziţiile reglementărilor generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor se aplică în mod corespunzător.

Art. 44
(1) Împotriva cetăţenilor străini sau apatrizilor despre care există date sau indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare acte de terorism ori de favorizare a terorismului se dispune măsura de declarare ca persoană indezirabilă pentru România sau de întrerupere a dreptului de şedere în ţară, dacă împotriva acestora nu s-a dispus măsura nepermiterii ieşirii din ţară, potrivit legii privind regimul străinilor în România.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi solicitanţilor de azil, refugiaţilor şi victimelor conflictelor armate ale căror statut şi regim sunt reglementate prin legi speciale.

CAPITOLUL. V
Dispoziţii finale


Art. 45
Fondurile financiare necesare CCOA se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului Român de Informaţii, iar pentru compartimentele cu atribuţii în prevenirea şi combaterea terorismului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice componente ale SNPCT, se asigură prin bugetele autorităţilor şi instituţiilor publice respective.

Art. 46
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism şi a unor fapte de încălcare a ordinii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 31 octombrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 472/2002, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism, cu excepţia anexei la aceasta, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr. 466/2002, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.

Art. 47
Abrogat.