Relaţiile cu mass-media

Material prezentat de S.I.E. la Reuniunea  cu tema: "Serviciile de informaţii şi de Securitate şi Agenda de Securitate a secolului XXI"

Sinaia, 10 -14 aprilie 2002

În primii ani de după Revoluţie, serviciile de informaţii ale României au avut o imagine publică destul de negativă, datorită, în principal, neîncrederii şi, într-o oarecare măsură, adversităţii şi frustrărilor unor segmente ale societăţii civile, care nu puteau uita uşor fosta Securitate, urmele lăsate de aceasta în memoria socială fiind pregnante şi de multe ori dureroase. În plus, au existat deficienţe şi erori ale managementului comunicării, unele inerente oricărui început, dar şi un cadru legislativ incomplet.

Pe de altă parte, este adevărat că serviciile secrete nu au acordat atenţia cuvenită relaţiei cu mass-media, procedând astfel şi din teama de a greşi şi de a se expune mai mult decât trebuie. Totodată, este vorba şi de o anumită lipsă de experienţă în acest domeniu, pe care Serviciul de Informaţii Externe va încerca să o remedieze în cel mai scurt timp.

Au trecut 12 ani, timp în care sistemul democratic din România şi-a pus la punct mecanismele de funcţionare, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea serviciilor secrete, în speţă a Serviciului de Informaţii Externe.

Procesul de reformă în interiorul Serviciului de Informaţii Externe, în contextul pregătirilor României privind aderarea la NATO, se află într-un stadiu avansat şi continuă să fie aplicat, în conformitate cu legile şi normele unei societăţi democratice.

Dar, aşa cum afirma recent Bruce Jackson, preşedintele Comitetului SUA pentru NATO, la TV România 1, "nu există răspunsuri cu adevărat corecte. Nimeni nu le ştie. Nu poţi să cauţi la sfârşitul «Cărţii reformei» şi să găseşti exact răspunsurile corecte. Este vorba, de fapt, de o competiţie între idei, care se derulează pe parcursul unor ani. Este un proces care va dura. Probabil că doar copiii noştri, privind înapoi, vor putea să decidă dacă această reformă a avut cu adevărat succes".

În toată această perioadă de 12 ani, Serviciul de Informaţii Externe s-a aflat în contact permanent cu serviciile similare din spaţiul euro-atlantic şi a beneficiat de un substanţial transfer de experienţă, precum şi asistenţă de specialitate pentru reforma instituţională. În urma acestor contacte s-a ajuns, în momentul de faţă, la o formulă care, credem noi, se apropie foarte mult, prin compatibilizarea ei, de modelul structurilor similare din ţările membre ale NATO şi alte state democratice.

Astfel, pe baza Strategiei siguranţei naţionale, a fost elaborată o strategie proprie Serviciului de Informaţii Externe, în care sunt precizate obiectivele, direcţiile şi modalităţile de acţiune în viitor. Această strategie proprie a stat la baza elaborării unei noi organigrame, care răspunde, credem noi, standardelor euro-atlantice în domeniu.

Pentru realizarea comunicării Serviciului de Informaţii Externe cu societatea civilă şi mass-media şi perfecţionarea continuă a acesteia, în noua organigramă a Serviciului, a fost prevăzută o structură distinctă pentru comunicare şi relaţii cu mass-media, aflată în prezent în procesul de constituire şi organizare.

Principalul obiectiv al Serviciului de Informaţii Externe în acest domeniu îl constituie crearea unui echilibru între activităţile pe care le desfăşoară şi expunerea lor percepţiei publice, armonizarea dreptului cetăţeanului de a fi informat în condiţii de transparenţă cu necesitatea de a se păstra secretul asupra unor categorii de date care nu pot fi făcute publice sau se află sub incidenţa Legii siguranţei naţionale.

Înţelegerea corectă a acestor trăsături specifice va duce, cu siguranţă, la crearea, în timp, a unui climat de stimă şi respect reciproc între societatea civilă şi mass-media, pe de o parte, şi cei aflaţi în această instituţie specializată, pe de altă parte.

Aceasta este, fără îndoială, rezultatul evoluţiilor democratice din societatea românească, iar creşterea transparenţei şi asigurarea comunicării apar pentru Serviciul de Informaţii Externe ca lucruri absolut fireşti, menite să asigure, totodată, alinierea mai rapidă a SIE la standardele NATO şi UE în domeniu.

Pe de altă parte, Serviciul de Informaţii Externe percepe ca justificate, în principiu, exigenţa şi chiar unele presiuni care au fost exercitate la un moment dat de către societatea civilă, mass-media şi unele organizaţii neguvernamentale asupra sa şi a celorlalte servicii de informaţii în scopul garantării transparenţei. Nu trebuie omis însă caracterul secret al activităţii şi de aici o serie de restricţii inevitabile care se regăsesc, de altfel, în toate statele cu democraţie avansată, ceea ce impune găsirea, aşa cum am mai menţionat, a unui raport optim între ceea ce poate deveni public şi ceea ce trebuie să rămână secret.

În ceea ce priveşte formele concrete de comunicare ale Serviciului de Informaţii Externe cu societatea civilă şi mass-media, considerăm ca adecvate şi acţionăm pentru folosirea eficientă a comunicatelor de presă, interviurilor cu persoane autorizate din cadrul SIE, participărilor la  mese rotunde, dezbateri, seminarii etc, la care se adaugă posibilităţile oferite de site-ul Serviciului pe Internet. Vom avea în vedere, totodată, diseminarea culturii de securitate în spaţiul academic, cu prioritate în mediile studenţeşti, în scopul conştientizării asupra rolului şi importanţei serviciilor de informaţii în spaţiul civilizaţiei euro-atlantice.

Considerăm că, prin acest dialog, Serviciul de Informaţii Externe va veni în întâmpinarea aşteptărilor şi preocupărilor opiniei publice pe linia cunoaşterii rolului, orientărilor actuale şi obiectivelor majore ale Serviciului.

Prezentând adecvat modul în care Serviciul de Informaţii Externe sprijină activitatea de zi cu zi a instituţiilor şi protejează interesele cetăţeanului, vom dobândi credibilitatea adecvată pentru activitatea specifică.

În acelaşi timp, apare ca absolut necesară înţelegerea corectă de către reprezentanţii societăţii civile şi ai mass-media  a restricţionărilor la care este supus Serviciul de Informaţii Externe datorită specificului activităţii pe care o desfăşoară, în domenii precum lupta împotriva terorismului, criminalităţii organizate şi proliferării armelor de distrugere în masă, cu impact enorm asupra securităţii ţării.

Este evident că, odată înţelese şi respectate aceste două laturi esenţiale, de către ambele părţi, transparenţa şi comunicarea vor fi mult mai bine ancorate în realitate.

Formarea, după model occidental, a culturii civice  de securitate în cadrul societăţii româneşti, prin care opinia publică dobândeşte o reprezentare reală şi corectă asupra importanţei activităţii serviciilor de informaţii într-o societate democratică este reliefată şi de recentul sondaj intitulat "Opinia românilor despre rolul şi activitatea serviciilor de informaţii", realizat de IRSOP, institut specializat, în perioada 16-20 martie 2002, la comanda Televiziunii Române, special pentru dezbaterea televizată cu tema "Rolul serviciilor de informaţii într-o societate democratică şi în procesul de aderare a României la NATO", din 23 martie 2002.

Din comentariile care s-au făcut pe marginea acestui sondaj de opinie rezultă câteva concluzii interesante, care întăresc ideea că, în cei 12 ani care au trecut de la Revoluţie, "umbra" Securităţii s-a diminuat semnificativ, motiv pentru care majoritatea românilor (55%) au o părere bună despre serviciile secrete, chiar dacă le consideră încă "prea secrete".

De asemenea, într-o majoritate apreciabilă, 60% dintre români apreciază că serviciile speciale s-au transformat în instituţii democratice, după modelul celor occidentale, şi doar 33% cred că "au rămas cam la fel ca fosta Securitate". Menţionăm că 37% dintre respondenţii care au optat pentru prima variantă sunt tineri aparţinând intervalului de vârstă 18-34 ani.

În rândul cetăţenilor români predomină sentimentul că serviciile de informaţii sunt bine pregătite pentru menţinerea siguranţei naţionale (48%, faţă de 42%, care spun că nu sunt prea bine pregătite).

 În ceea ce priveşte transparenţa activităţii serviciilor de informaţii, doar 23% dintre persoanele intervievate consideră că serviciile secrete oferă suficiente informaţii, în timp ce 70% cred că informaţiile destinate publicului sunt prea puţine.

Această ultimă concluzie justifică şi mai mult preocuparea Serviciului de Informaţii Externe de a îmbunătăţi şi diversifica comunicarea cu publicul şi mass-media.

Pe această linie, în concepţia Serviciului de Informaţii Externe, pornind de la faptul că relaţiile cu mass-media au ca principal sistem de referinţă prevederile constituţionale referitoare la libertatea de exprimare şi obligativitatea corectei informări a opiniei publice,  la baza comunicării trebuie să se situeze o serie de principii, consacrate şi în practica serviciilor din ţările cu democraţie avansată, astfel:

- este necesar să se stabilească un echilibru bine definit între transparenţă şi secretizare;

- publicul şi mass-media trebuie consideraţi parteneri în cooperarea la nivel naţional pe problematica securităţii şi, în consecinţă, se impune a fi informaţi cu aspecte din domeniu;

- transmiterea informaţiilor  să se bazeze pe transparenţă, echidistanţă şi obiectivitate;

- să nu fie furnizate deliberat, în nici o împrejurare, informaţii false;

- gestionarea comunicării în baza unor programe proiectate, susţinute şi conduse de managementul superior al Serviciului;

-  asigurarea unui tratament egal pentru întreaga mass-media.

Nu pot face obiectul acestui dialog informaţii referitoare la surse, cadre proprii, operaţiuni, mijloace sau metode specifice, precum şi date privind persoane fizice.

 Alături de aceste principii fundamentale, acordăm o atenţie deosebită informării publicului privind funcţiile noi şi complexe ale Serviciului de Informaţii Externe în noul context euro-atlantic şi al dominantelor situaţiei operative internaţionale de după 11 septembrie 2001, precum şi asupra măsurilor pe care societatea civilă, în ansamblu, trebuie să le aibă în atenţie pentru a contribui la prevenirea şi controlul principalelor riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale.

Suntem preocupaţi, totodată, de câştigarea consensului populaţiei pentru procesul de reformă, modernizare, armonizare şi compatibilizare euro-atlantică a Serviciului de Informaţii Externe şi pentru proiectele legislative care sunt iniţiate referitor la SIE sau alte structuri de siguranţă naţională, precum şi de valorificarea curentelor de opinie publică pertinente în procesul elaborării acestor reglementări.

În final, dar nu mai puţin important, dorim să acţionăm eficient pentru dezvoltarea canalelor de informare şi comunicare cu segmente extinse ale societăţii româneşti, în vederea construirii şi dezvoltării unui suport public adecvat pentru Serviciul de Informaţii Externe, care să poată fi valorificat în managementul unor eventuale situaţii de criză.

Închei subliniind că cele câteva idei pe care vi le-am împărtăşit acoperă, bineînţeles parţial, un domeniu extrem de senzitiv, a cărui delicateţe nu poate fi gestionată decât printr-un parteneriat loial şi dedicat între serviciul nostru şi exponenţii cei mai reprezentativi ai interesului naţional, societăţii civile şi filozofiei drepturilor omului.

Având conştiinţa debutului într-o astfel de relaţionare fiţi încredinţaţi că vom întreprinde toate demersurile pentru a valorifica pe deplin expertiza serviciilor speciale partenere din democraţiile avansate, în dorinţa sinceră de a atinge standardele europene şi euro-atlantice în acest domeniu hipersensibil.

Vă mulţumesc.

Înapoi